Dispnee – cauze și tratament naturist pentru lipsa de aer
Dr. Martin HristovSenzația de dificultăți respiratorii și problemele de respirație pot fi cauzate de diverse afecțiuni pulmonare sau afecțiuni cardiace, de la cele inofensive până la probleme de sănătate foarte grave. Identificarea cauzelor dispnee care duc la aceste dificultăți este esențială pentru a iniția tratamentul dispnee adecvat.
În acest articol, vom analiza unele dintre cele mai frecvente cauze dispnee. Vom învăța cum să le gestionăm acasă și când este necesar să apelăm la evaluare medicală dispnee.
Dificultăți de respirație – ce reprezintă și cum se manifestă
Dificultățile de respirație, cunoscute și sub denumirea de „dispnee,” reprezintă o stare în care plămânii nu primesc o cantitate suficientă de aer, ceea ce provoacă un disconfort accentuat și teamă în rândul persoanei afectate.
Dispneea acută poate apărea brusc sau se poate intensifica treptat, în timp ce dispneea subacută se dezvoltă mai lent. Aceasta poate avea o origine respiratorie sau cardiacă. Persoanele cu insuficiență cardiacă suferă frecvent de respirație greoaie, deoarece inima nu pompează sângele eficient.
Acest lucru duce la acumularea sângelui în venele și capilarele plămânilor, rezultând un edem pulmonar. Acesta îngreunează schimbul de gaze în plămâni, provocând simptome dispnee, palpitații și dispnee de efort..
Când dificultățile respiratorii și dispneea apar brusc, acestea pot indica:
- BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică)
- Pneumonie
- Cancer pulmonar și altele.
Când dificultățile de respirație și dispneea apar brusc, acestea pot indica - Crize astmatice, Reacții alergice, Intoxicații cu monoxid de carbon,Tromboembolism pulmonar și altele.
Când apar și cât timp durează
Cauzele dificultăților de respirație pot varia de la factori nesemnificativi până la probleme de sănătate grave.
Dispnee cronică
Acest tip de dificultăți respiratorii se dezvoltă lent în timp, începând adesea ușor și agravându-se progresiv. Poate fi constant sau recurent.
Dispneea cronică poate fi cauzată atât de afecțiunile din grupul BPOC, cât și de alte boli diverse.
Iată care sunt cele mai frecvente cauze dispnee ale dispneei cronice:
- Bronșită cronică: O afecțiune în care inflamația căilor respiratorii produce mucus dens, care îngustează căile respiratorii și provoacă dificultăți respiratorii.
- Emfizem: Se caracterizează prin distrugerea alveolelor (săculeții de aer) din plămâni, afectând schimbul de oxigen și cauzând dispnee.
- Astm: Exacerbările astmatice sunt însoțite de episoade severe de dispnee la copii sau adulți.
- Fibroză pulmonară idiopatică: O afecțiune gravă în care țesutul pulmonar devine fibrozat și nefuncțional. În timp, capacitatea plămânilor scade, iar respirația devine tot mai dificilă.
- Obezitate: Greutatea excesivă îngreunează respirația, ceea ce nu ar trebui să surprindă. Kilogramele în plus pun presiune pe sistemul respirator, afectând funcționalitatea acestuia.
Aceștia sunt principalii factori responsabili pentru dispneea cronică, însă există și alte afecțiuni pulmonare care pot contribui la apariția acesteia.
În timpul somnului
Apneea în somn reprezintă oprirea respirației în timpul somnului. Există mai multe tipuri de dispnee, dintre care apneea obstructivă este cea mai frecventă.
Apneea obstructivă în somn este o tulburare a somnului în care respirația se oprește temporar din cauza obstrucționării parțiale sau complete a căilor respiratorii. Pauzele în respirație durează de la câteva secunde până la un minut și pot apărea de mai multe ori pe noapte.
Apneea în somn poate duce la complicații dispnee, cum ar fi tensiune arterială și dispnee, somnolența în timpul zilei, iritabilitatea, durerile de cap și sforăitul puternic.
În timpul activităților fizice
Apariția dispneei de efort la sportivi sau persoanele care se antrenează este un fenomen obișnuit în timpul sau după antrenament. Această stare poate începe ca o dificultate ușoară și nesemnificativă a respirației și se poate agrava brusc.
Cauzele pot fi anumite afecțiuni specifice:
- Astmul la efort fizic: Simptomele dispnee sunt similare cu cele ale astmului obișnuit, dar apar doar atunci când corpul este supus unui efort fizic intens. Caracteristic pentru astmul indus de exerciții fizice este faptul că simptomele dispar după oprirea activității fizice.
- Afecțiuni cardiovasculare: În stări precum sindromul coronarian, aritmii și altele, inima are dificultăți în a pompa cantitatea necesară de sânge pentru nevoile corpului în timpul exercițiilor fizice și dispnee.
La aceste afecțiuni enumerate, putem adăuga și lipsa pregătirii fizice. De obicei, la persoanele care nu au făcut niciodată sport, apariția dificultăților respiratorii în timpul exercițiilor fizice este complet normală. Pe măsură ce persoana intră într-o formă fizică mai bună, aceste simptome dispnee vor scădea.
Alte cauze
Pe lângă afecțiunile menționate, există și alte câteva cauze dispnee pe care le vom explora.
Să vedem care sunt acestea:
- Insuficiență respiratorie acută: Este o stare care apare brusc și poate fi cauzată de boli grave, cum ar fi embolia pulmonară, infarctul miocardic, exacerbarea astmei, pneumotoraxul (acumularea de aer în afacerea pulmonară, în cavitatea pleurală).
- Dificultăți de respirație de origine nervoasă: Atacurile de panică și anxietatea sunt cauze frecvente ale dificultăților respiratorii.
La acestea adăugăm și reacții alergice dispnee. Acestea apar atunci când corpul este expus la diferiți alergeni, ducând la semne de alarmă dispnee.
Suplimente adecvate pentru sănătatea pulmonară
Metode naturale și remedii pentru acasă pentru a gestiona dificultățile de respirație
Dificultățile de respirație pot fi gestionate acasă cu ajutorul unor metode de tratament dispnee și terapii non-farmacologice dispnee, mai ales dacă simptomele sunt ușoare. Vom discuta despre unele dintre cele mai frecvent aplicate.
Exerciții de control al respirației
Tehnicile de control al respirației sunt unele dintre cele mai importante metode pe care le puteți folosi pentru a combate stresul și a îmbunătăți activitatea respiratorie. Acestea sunt extrem de utile pentru persoanele care suferă de astm cronic, BPOC sau dispnee cauzată de atacuri de panică. Respirația controlată îmbunătățește fluxul de oxigen, reduce tensiunea arterială și dispnee și crește capacitatea volumetrică a plămânilor.
Pentru a efectua exercițiul, pur și simplu inspirați prin nas și expirați prin gură – această metodă simplă este esențială pentru sistemul nostru respirator. Inspirați încet prin nas și țineți respirația timp de aproximativ 2 secunde, apoi expirați încet prin gură.
Repetați exercițiul timp de câteva minute, concentrându-vă pe menținerea unui ritm constant al respirației.
Hidratarea
Consumarea de lichide zilnic este importantă pentru menținerea umidității mucusului din plămâni. Mucusul umed poate fi eliminat mai ușor din căile respiratorii. Încercați să consumați 2-3 litri de lichide pe zi.
Controlul umidității aerului
Umidificatorul de aer este una dintre tehnologiile moderne prin care putem umidifica aerul din casă. Dacă mediul în care trăiți este uscat, aceasta poate favoriza îngroșarea mucusului din plămâni și apariția dificultăților respiratorii. Aerul umed subțiază mucusul și ajută la respirație.
Un alt mod de a umezi mucusul este inhalarea de aburi. Fierbeți apă și turnați-o într-un bol, apoi aplecați-vă deasupra bolului și puneți un prosop pe cap, care să rețină aburii. Inhalați adânc timp de aproximativ 7-10 minute. Aburii ajută la deschiderea căilor respiratorii și ameliorează dificultățile respiratorii.
Plante naturale și suplimente alimentare
Dificultatea de respirație și respirația greoaie pot fi extrem de chinuitoare, deoarece, pe lângă faptul că limitează activitatea fizică, acestea cresc impactul psihologic al dispneei. Medicina naturală poate aborda aceste simptome ușor și în siguranță.
Iată câteva dintre cele mai utilizate remedii naturale și pe bază de plante pentru sistemul respirator.
Cimbru
Cimbrul este una dintre cele mai folosite plante pentru expectorație și dificultăți respiratorii. Ajută la subțierea mucusului și facilitează expectorația. În plus, planta are proprietăți antimicrobiene, care îmbunătățesc sănătatea căilor respiratorii și ameliorează tusea în caz de bronșită. Cimbrul poate fi consumat sub formă de ceai sau se pot face inhalări cu extract esențial din acesta.
Ginkgo biloba
Dacă aveți dificultăți respiratorii, consumul de Ginkgo biloba va îmbunătăți circulația și va ameliora simptomele dispnee în cazul astmului. Ginkgo biloba are numeroase proprietăți terapeutice, lărgind căile respiratorii și reducând inflamația în plămâni. Puteți consuma extract sau capsule din această plantă miraculoasă.
Licoare
Licoarea este o plantă utilizată în medicina naturală de secole. Ea și-a demonstrat eficiența în mai multe afecțiuni pulmonare. Planta are numeroase beneficii, inclusiv acțiune antiinflamatoare și expectorantă.
Calmează căile respiratorii iritate în timpul episoadelor de astm și bronșită. Licoarea poate fi consumată sub formă de extract sau ceai pentru dificultăți respiratorii. Singurul efect secundar la care trebuie să fiți atenți este ușoara creștere a tensiunii arteriale.
Acizi grași Omega 3
Dacă suferiți de astm sau BPOC, acizii grași Omega 3 sunt o alegere excelentă pentru a face față dificultăților respiratorii asociate acestor afecțiuni. Acizii grași Omega 3, care se găsesc în uleiul de pește și semințele de in, au un puternic efect antiinflamator.
Pe lângă celelalte beneficii, suplimentul alimentar de la VitaOn îmbunătățește funcțiile sistemelor cardiovascular și nervos. Omega-3 poate fi consumat prin alimentație sau sub formă de capsule.
Magneziu
Magneziul este un alt supliment alimentar din selecția VitaOn, care determină relaxarea musculaturii căilor respiratorii, ușurând astfel simptomele dispnee la astm și bronșită. Suplimentul este util și în caz de anxietate și dispnee, care sunt adesea factori declanșatori pentru apariția dispneei.
Beneficiile consumului de magneziu sunt numeroase, iar efectul este imediat - acest lucru va face ca acest supliment să devină o parte esențială a rutinei pentru sănătatea dumneavoastră. Poate fi luat sub formă de capsule de 2-3 ori pe zi.
Vitamina C
Vitamina C are proprietăți antioxidante și stimulează sistemul imunitar, reducând riscul de infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare. Infecțiile respiratorii pot cauza dificultăți respiratorii, astfel încât suplimentele cu efect antioxidant sunt recomandate.
Vitamina C poate fi luată ca supliment alimentar, sub formă de capsule, precum și prin creșterea aportului de alimente bogate în vitamină, cum ar fi citricele, căpșunile și ardeiul.
Aromaterapie
Uleiurile esențiale sunt cunoscute de omenire de secole. Aceste extracte vegetale extrem de concentrate sunt utilizate în aromaterapie datorită proprietăților lor terapeutice variate.
Într-un difuzor de aromaterapie, adăugați apă și picurați 3-5 picături de ulei esențial – de eucalipt, mentă, lavandă sau altul. Uleiurile esențiale curăță căile respiratorii și calmează sistemul nervos, reducând impactul psihologic al dispneei.
Dietă și schimbări în stilul de viață
Alimentația sănătoasă și renunțarea la obiceiurile dăunătoare sunt esențiale în lupta împotriva lipsei de aer. Consumul de alimente bogate în Omega 3 și antioxidanți poate reduce inflamația și îmbunătăți funcția respiratorie. Renunțarea la fumat este foarte importantă, deoarece îmbunătățește funcția pulmonară, în special la pacienții cu BPOC, contribuind la prevenția dispnee.
Concluzie
Dificultatea de respirație poate fi cauzată de diferite motive, inclusiv afecțiuni pulmonare, afecțiuni cardiace și chiar anxietate și dispnee.
Abordarea acestor simptome dispnee în condiții casnice include exerciții de respirație, suplimente alimentare și plante medicinale, o dietă diversificată și renunțarea la obiceiurile dăunătoare.
În cazul în care metodele enumerate mai sus nu ajută, este necesar să consultați un specialist pentru investigații pentru dispnee, deoarece ignorarea semnelor de alarmă dispnee poate duce la complicații dispnee.
Întrebări frecvente
Ce trebuie să fac dacă am dificultăți de respirație și senzație de greutate în piept?
Dacă simțiți brusc dificultăți respiratorii și senzație de greutate în piept, trebuie să acționați rapid, deoarece aceste semne de alarmă dispnee pot fi semne ale unui infarct, atac de panică sau alte afecțiuni cardiace. În primul rând, păstrați-vă calmul, sunați la ambulanță și, în timp ce așteptați, aplicați tehnica de control al respirației explicată mai sus. Beți apă, deoarece hidratarea poate ameliora simptomele dispnee. Pulsoximetria dispnee poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de oxigen din sânge.
Care sunt cauzele dificultății de respirație în poziție culcată?
Dificultatea de respirație în poziție culcată este cunoscută sub termenul latin „ortopnee”. Aceasta poate fi un simptom al insuficienței cardiace, BPOC, apneei în somn, astmului, supraponderabilității și altor afecțiuni pulmonare.
Este posibil să apară dificultăți de respirație în cazul plexitei?
Da, este posibil ca plexita să provoace dificultăți respiratorii. Dacă plexita afectează nervii din zona umărului și gâtului, durerea poate fi atât de intensă încât să cauzeze dificultăți în respirație și senzație de lipsă de aer.
Care sunt principalele cauze ale dispneei acute și subacute și cum poate ajuta pulsoximetria în diagnosticarea acestei afecțiuni?
Dispneea acută apare brusc și poate fi cauzată de afecțiuni grave precum embolia pulmonară, criza de astm sau insuficiența cardiacă acută. Dispneea subacută se dezvoltă progresiv în câteva zile sau săptămâni și este frecvent asociată cu infecții respiratorii sau anemie. Diagnosticarea dispneei implică evaluarea clinică, iar pulsoximetria este un instrument esențial pentru măsurarea saturației oxigenului din sânge, oferind informații rapide despre severitatea dispneei și necesitatea unui tratament imediat.
Cum poate fi recunoscută dispneea la femeile gravide și ce rol joacă exercițiile fizice și prevenția în gestionarea acesteia?
La femeile gravide, dispneea poate fi fiziologică, datorată modificărilor hormonale și presiunii uterului asupra diafragmei, dar trebuie diferențiată de cauze patologice precum anemia sau tromboembolismul. Exercițiile fizice ușoare, adaptate sarcinii, pot îmbunătăți capacitatea respiratorie și reduce senzația de lipsă de aer. În plus, prevenția dispneei include monitorizarea regulată, alimentație echilibrată și evitarea factorilor de risc, precum fumatul sau expunerea la alergeni.
