Ce să facem în caz de inflamație acută a intestinelor subțiri?

# Salmonella

Salmonella cauzează boala salmoneloză, iar infectarea se realizează pe cale alimentară (prin consumul de apă sau hrană contaminată). Bacteria se atașează de membrana celulară a enterocitelor, le distruge și provoacă o reacție acută a sistemului imunitar.

Infecția se manifestă prin dureri abdominale intense, diaree acută profuză, febră, uneori și alte simptome de intoxicație, cum ar fi greața și vărsăturile. În cazuri rare, salmoneloza poate duce la dezvoltarea unui artrit reactiv printr-un mecanism autoimun.

# E.coli

Anumite tulpini ale acestei bacterii, care de obicei sunt prezente în mod normal în intestinul nostru, cum ar fi Escherichia coli O157, produc enterotoxine puternice care dăunează mucoasei intestinului subțire și provoacă dureri acute și diaree cu sânge.

Uneori, infecțiile acute pot duce la dezvoltarea unei insuficiențe renale acute (sindrom hemolitic-uremic).

# Shigella

Shigella este o bacterie care se transmite pe cale fecal-orală și provoacă boala șigeloză. Aceasta se manifestă prin diaree abundentă, dureri spastice în abdomen și poate duce la deshidratare severă și șoc hipovolemic, o stare care pune viața în pericol.

# Campylobacter

Infectarea cu această bacterie are loc prin consumul de carne de pasăre insuficient gătită, lapte nepasteurizat și apă contaminată. Provocă febră, greață și diaree.

# Clostridium

Clostridium este o bacterie întâlnită frecvent în tractul intestinal uman, dar este puternic inhibată de acțiunea florei intestinale benefice.

După administrarea de antibiotice (cel mai adesea clindamicină), aceasta începe să se dezvolte din cauza dezechilibrului microbiotei. Afectează frecvent și intestinul gros, provocând colită pseudomembranoasă.

Cei mai frecvenți agenți cauzatori ai enteritelor virale sunt:

• Norovirus: Este un agent extrem de contagios și un principal cauzator de focare epidemice, în special în comunități închise, cum ar fi navele de croazieră, școlile, spitalele și altele. De obicei, afectează și stomacul, provocând gastroenterită, caracterizată prin febră, vărsături și diaree.
• Rotavirus: Este un principal agent cauzator de diaree acută la copiii mici din întreaga lume. Provocă diaree abundentă și apoasă, vărsături, febră și dureri abdominale. Viruși similari, care au afinitate pentru copiii mici, sunt serotipurile de adenovirus 40 și 41, precum și astrovirusurile. Infecțiile cu aceștia cauzează aceleași simptome.
• Sapovirus: Similar cu norovirusul, cauzează diaree acută și vărsături, oboseală și febră.
• Consumul de alimente alterate: Cauza enteritei provocate de consumul de alimente alterate este prezența diferitelor toxine, cel mai frecvent enterotoxine și citotoxine, rezultate din metabolismul bacterian. În unele cazuri, poate apărea șocul.
• Reacție la medicamente: De obicei, astfel de reacții sunt cauzate de utilizarea chimioterapicelor, cum ar fi metotrexatul și 5-fluorouracilul, care duc la inflamația directă a mucoasei intestinale.

Anumite medicamente antivirale pentru HIV și hepatită pot, de asemenea, să provoace simptome de enterită în cazuri mai rare. Medicamentele imunodepresive utilizate pentru bolile autoimune pot deschide o „poartă de intrare” pentru infecții oportuniste care provoacă enterită.
Anumite laxative, cum ar fi sennă sau bisacodil, pot provoca iritații severe ale mucoasei, urmate de inflamație. De obicei, după oprirea administrării, se observă o îmbunătățire rapidă.
Radioterapia în cazul unor afecțiuni oncologice poate duce la dezvoltarea așa-numitului enterită și colită radiațională.
Și nu în ultimul rând, administrarea unor antibiotice poate duce la dezvoltarea unei enterite acute din cauza perturbației florei intestinale naturale.

# Patofiziologia enteritei acute

Ca răspuns la stimulii (bacterii, viruși, toxine), procesul inflamator din intestinul subțire se bazează pe activarea celulelor sistemului imunitar, care eliberează mediatori inflamatori. Scopul acestora este de a limita răspândirea agentului patologic, dar duc la daune tisulare severe, urmate de disfuncții funcționale.

# Cum se deosebește de enterita cronică

Enterita acută se manifestă prin debut brusc și severitatea simptomelor, în timp ce enterita cronică este o afecțiune de lungă durată, cu simptome persistente care pot varia în intensitate. În cazul enteritei cronice, procesul inflamator poate persista o perioadă mai lungă, ceea ce duce la leziuni de lungă durată ale mucoasei intestinale.

Enterita acută și cronică se diferențiază în principal prin durata, cauzele și simptomele clinice.

# Enterită acută

Enterita acută este de obicei o afecțiune cu debut rapid, cu o durată maximă de până la o săptămână. Aceasta începe brusc și este, cel mai frecvent, cauzată de bacterii sau viruși. Simptomele sunt dureri bruște de stomac, frisoane, greață, vărsături, diaree severă și, uneori, deshidratare acută.

Patofiziologia bolii se bazează pe reacția inflamatorie a sistemului imunitar, care duce la o secreție crescută de lichide și o absorbție redusă, ceea ce se manifestă prin diaree și semne de intoxicație. De obicei, enterita acută nu necesită tratament specific, ci mai degrabă terapie de susținere - antispastice, hidratare, tincturi din plante naturale și odihnă.

# Colită cronică

Colita cronică este o boală pe termen lung, care poate dura ani de zile, uneori întreaga viață. Simptomele apar treptat, dar persistă o perioadă lungă de timp.

Este cel mai frecvent rezultatul unor infecții cronice, boli autoimune - enteropatie, boala Crohn, infecții parazitare sau expunerea prelungită la agenți iritanți - toxine sau alimente specifice care provoacă reacții ale sistemului imunitar.

Simptomele pot varia, incluzând diaree persistentă, dureri abdominale, pierdere în greutate, oboseală ușoară, anemie și deficiențe nutriționale.

Tratamentul constă în menținerea și controlul bolii subiacente și poate include medicamente imunossupresoare, modificări ale stilului alimentar și, uneori, intervenție chirurgicală.

# Diagnoze diferențiale

Deși sursele științifice pot enumera o listă lungă de boli ca diagnoză diferențială pentru enterita acută, adevărul este că boala are un tablou clinic destul de tipic. Împreună cu un istoric medical bine obținut, este rar ca aceasta să fie confundată cu alte boli.

Există totuși câteva dintre diagnosticele diferențiale la care ar trebui să ne gândim atunci când apar simptome similare.

Iată care sunt acestea:

• Apendicită acută
• Diverticulită
• Inflamații ale căilor biliare și stomacului
• Megacolon toxic
• Ischemie mezenterială
• Episod de exacerbarea unei boli cronice

# Măsuri preventive

Prevenirea bolii constă în principal în respectarea unei bune igiene, consumarea de alimente și băuturi doar din surse sigure, evitarea contactului cu persoane bolnave de aceeași afecțiune.

Este recomandat întotdeauna să supunem alimentele unei bune prelucrări termice și să evităm consumul de alimente potențial contaminate, mai ales în lunile de vară.

Autoizolarea este o metodă bună pentru a limita răspândirea infecției și pentru a proteja persoanele din jur de infectare.

Respectarea unei bune culturi alimentare și o dietă bogată în vitamine și minerale poate contribui la un sistem imunitar mai puternic, ceea ce, de obicei, nu ne va proteja complet de infectare, dar va ajuta la o recuperare mai rapidă și eventual la o evoluție mai ușoară a procesului inflamator.

Deoarece o mare parte din cazurile de enterite acute sunt cauzate de virusuri și afectează într-o măsură mai mare copiii, este recomandat să vă informați despre vaccinarea împotriva rotavirusului din cauza riscului mare de deshidratare severă la copii mici.

Administrarea preventivă de probiotice este foarte importantă pentru menținerea unui microbiom intestinal sănătos. Flora microbiană echilibrată sprijină procesele de recuperare și împiedică multiplicarea și răspândirea altor tulpini bacteriene.

# Ce să facem în caz de inflamație acută

Boala dispare de obicei de la sine, fără a fi necesar un tratament specific. În majoritatea cazurilor de infecții virale sau bacteriene, corpul reușește să le facă față și să le elimine din organism.

Cel mai adesea, acest lucru se întâmplă între 48 și 72 de ore în cazul infecțiilor virale și durează un pic mai mult în cazul celor bacteriene. Recuperarea completă a mucoasei intestinale poate dura mai mult, dar funcțiile nu sunt afectate semnificativ.

Principiile importante la apariția primelor simptome de enterită sunt -
consumul de lichide suficiente pentru a evita deshidratarea.

Pentru un efect mai bun, se pot adăuga amestecuri speciale de electroliți pentru a menține echilibrul hidroelectrolitic, având în vedere că, în caz de diaree acută profuză, se pierd atât lichide semnificative, cât și macroelemente precum sodiu, potasiu, calciu și magneziu.

În caz de simptome combinate, caracteristice gastroenteritelor, este recomandat să se ia medicamente cu acțiune antiemetică (care opresc vărsăturile). Altfel, există riscul de a permite o deshidratare severă.

Asigurați-vă o bună odihnă și repaus, iar, dacă aveți posibilitatea, abțineți-vă de la hrană până când cele mai acute simptome dispar.

Motivul pentru care nu se recomandă alimentația este că, datorită pasajului accelerat și funcțiilor digestive și de absorbție afectate, multe substanțe nutritive nu vor fi asimilate. În schimb, acestea vor deveni un substrat pentru proliferarea bacteriană și o intoxicație suplimentară, care trebuie evitată.

În unele cazuri, administrarea de medicamente anti-diaree, cum ar fi loperamida, poate reduce frecvența și severitatea scaunelor diareice, dar în cazurile în care starea este însoțită de febră sau scaune sângeroase, aceste medicamente pot agrava intoxicația.

Administrarea unor astfel de medicamente este justificată doar în cazul riscului de deshidratare severă, fiind recomandat să le utilizați în etapele ulterioare, când starea acută a trecut.

În cazul unor agenți infecțioși specifici, un specialist în boli infecțioase poate prescrie antibiotice. Este obligatoriu, cu sau fără antibiotice, administrarea de bacterii probiotice și drojdii (saccharomyces boulardii).

# Când să căutăm ajutor medical de urgență

Asistența medicală devine urgentă în caz de temperaturi mari, peste 40 de grade, care nu se ameliorează cu antipiretice, vărsături persistente, diaree sanguinolentă și semne de deshidratare - slăbiciune, uscăciune a gurii, vedere încețoșată, urină închisă la culoare sau foarte puțină urină.

În cazul în care simptomele persistă mai mult de 2-3 zile fără o dinamică pozitivă, indiferent de intensitatea acestora, este recomandat să consultați un specialist.

Copiii și vârstnicii sunt cei mai expuși riscului, iar prevenirea deshidratării este esențială datorită capacităților compensatorii mai reduse ale organismului lor.

Pediatrii și infecționiștii recomandă întotdeauna să vă consultați cu ei atunci când este vorba de copii mici, mai ales sub 6 ani.

# Întrebări frecvente

# Ce reprezintă inflamația acută a intestinului subțire

Reprezintă o reacție inflamatorie apărută brusc, care vizează peretele intestinal și, într-o măsură mai mare, mucoasa intestinală.

# Care sunt cei mai frecvenți factori cauzatori ai enteritei acute

Infecțiile bacteriene și virale, precum și intoxicațiile alimentare sunt cele mai frecvente cauze ale dezvoltării inflamației acute a intestinului subțire.

# Care sunt simptomele enteritei acute

Cele mai caracteristice simptome sunt crampe dureroase și colici intestinale, însoțite de diaree și febră.