Totul despre atacurile de panică: ce sunt, de fapt, și cum să le gestionezi
Dr. Martin HristovÎn contextul vieții moderne, stresul și presiunea din ritmul rapid adesea afectează sistemul nervos și psihicul oamenilor. Acest lucru poate duce la diverse simptome atacuri de panică și disconforturi, dintre care unele sunt deosebit de frecvente în zilele noastre, cum ar fi atacuri de panic.
În acest articol, veți învăța despre natura acestora, cauze atacuri de panică și tehnici de gestionare atacuri de panică.
Ce sunt atacurile de panică
Atacurile de panică reprezintă o problemă în creștere în societatea contemporană și sunt un semn al tulburare de panică
Acestea reprezintă episoade acute de frică sau disconfort, care apar brusc și ating vârful într-un interval de câteva minute, fiind caracterizate printr-o combinație de simptome fizice atacuri de panică și cognitive.
Simptomele fizice includ:
- Palpitații
- Transpirație
- Tremur
- Dificultăți de respirație și lipsă de aer
- Durere în piept (presiune toracică)
- Greață
- Amețeală
- Valuri de frig și de căldură.
Simptomele psihice sunt legate de:
- Pierderea temporară a judecății
- Inadecvare
- Anxietate puternică
- Gânduri sumbre
- Teama de moarte.
Atacurile de panică pot apărea brusc sau ca răspuns la un stimul specific și sunt un simptom principal al tulburărilor de panică.
Suplimente potrivite pentru calm și echilibru emoțional
Preț redus
44,99 lei
Preț redus
34,99 lei
Preț redus
44,99 lei
Preț redus
34,99 lei
Cum să recunoașteți un episod de atac de panică simptome
Așa cum am explicat deja, simptomele atacurilor de panică au aspecte fizice și psihice. La fiecare persoană, și chiar la fiecare atac, pot fi observate combinații diferite de simptome și semne, care sunt întotdeauna extrem de stresante pentru individ și, la prima vedere, foarte îngrijorătoare.
Simptome fizice
Simptomele fizice se manifestă de obicei prin:
- Palpitații - reprezintă bătăi rapide sau neregulate ale inimii, resimțite ca fiind puternice.
- Transpirație - transpirație excesivă, care nu este legată de eforturi fizice sau de creșterea temperaturii corporale. Este o reacție a sistemului nervos.
- Tremor - tremurături necontrolabile ale corpului, care nu permit controlul mișcărilor voluntare.
- Dificultăți de respirație - dispneea poate fi asociată cu respirație rapidă și superficială, imposibilitatea de a inspira adânc și sentimentul de sufocare.
- Presiune toracică sau disconfort - durere ascuțită sau surdă în piept, care se simte ca o greutate și presiune asupra toracelui.
- Greață și disconfort abdominal - sistemul digestiv, care este foarte bine inervat, reacționează la stres cu aceste simptome, care pot deveni mai severe, având ca rezultat vărsături și diaree.
- Amorțeală - senzație de amorțire la nivelul membrelor, uneori și pe față.
- Tensiune musculară - tensiune musculară, crampe și disconfort.
Simptome psihicoemoționale
Această largă grupă de simptome poate fi împărțită în mai multe subgrupe.
Simptome cognitive
Simptomele cognitive ale atacurilor de panică includ:
- Frica de pierdere a controlului - persoanele care suferă de atacuri de panică raportează că simt o panică intensă legată de pierderea controlului asupra lor înșiși.
- Frica de moarte - o panică copleșitoare care adesea îi face pe pacienți să înghețe.
- Derealizare - reprezintă senzația că suntem într-o 'altă dimensiune' sau suntem separați de mediul înconjurător.
- Depersonalizare - o senzație foarte stresantă de separare de sine sau de a ne observa din afară, dincolo de propriul corp.
- Senzația unui blestem iminent - oamenii experimentează un sentiment puternic că li se va întâmpla ceva înfricoșător, deși nu există nicio amenințare reală.
Simptome comportamentale
Simptomele comportamentale pot include:
- Nevoia acută de 'evadare' - persoanele simt o nevoie puternică de a părăsi situațiasau locul unde are loc atacul de panică.
- Comportament de evitare - evitarea locurilor, situațiilor, activităților și a oricăror 'declanșatori' care pot provoca atacuri de panică.
Simptome emoționale
Simptomele emoționale în atacurile de panică sunt:
- Anxietate intensă - oamenii experimentează o frică intensă, tensiune sau anxietate generalizată, care uneori îi face să înghețe.
- Depresie - persoanele care suferă de atacuri de panică trăiesc cu frica constantă și anxietatea că o astfel de atacă ar putea să apară oricând.
- Rușine - mulți se simt rușinați de simptomele observate de ceilalți în timpul unui atac de panică, ceea ce poate duce la simptome depresive și la evitarea cercurilor sociale.
La ce sunt atribuite atacurile de panică
Atacurile de panică pot avea diverse cauze atacuri de panică și pot fi declanșate de multiple stimulente. Acestea pot fi separate și clasificate în mai multe grupuri.
Factori biologici
Factorii de risc atacuri de panică biologici care pot contribui la dezvoltarea atacurilor de panică includ:
- Genetici – istoria de familie a atacurilor de panică și/sau tulburărilor de panică poate crește semnificativ riscul apariției acestora.
- Dezechilibru în neurotransmițătorii sistemului nervos central – cel mai frecvent, dezechilibrul în nivelurile de serotonină și norepinefrină este responsabil pentru apariția atacurilor de panică. Acest dezechilibru este constant prezent și reprezintă mecanismul fiziopatologic principal pentru declanșarea stării.
- Afecțiuni medicale – boli precum hipertiroidismul, afecțiunile cardiace (angină, miocardiopatii și altele), afecțiuni respiratorii – acestea pot provoca atacuri de panică.
- Medicamente și substanțe narcotice – unele medicamente atacuri de panică și substanțe narcotice/dependente, precum și sevrajul din utilizarea lor, pot provoca, de asemenea, atacuri de panică.
Factori fiziologici
Factorii fiziologici care contribuie la dezvoltarea episoadelor de panică includ:
- Stresul – un moment acut de stres intens sau expunerea la stres cronic constant poate declanșa atacuri de panică.
- Tulburări de anxietate – atacurile de panică sunt adesea asociate cu tulburări de anxietate, reprezentând uneori simptomul lor principal..
- Traume – evenimentele traumatisante anterioare, fie psihologice, fie fizice, pot constitui un stimul semnificativ pentru apariția atacurilor de panică..
- Fobii – fobiile și fricile panică legate de diverse lucruri (înălțimi, zboruri, păianjeni, spații înguste și altele) pot provoca atacuri de panică.
Factori ai mediului și vieții personale
Alți factori includ:
- Cafeina și stimulentele – doze mari de stimulente, cum ar fi cafeina și nicotina, pot perturba semnificativ nivelurile unor neurotransmițători, cum ar fi norepinefrina. Dezechilibrul acestui catecolamin poate contribui la tulburare de panică și atacuri de panică.
- Consumul de alcool și substanțe narcotice – abuzul acestora sau sevrajul asociat cu întreruperea utilizării lor poate reprezenta un mecanism declanșator pentru atacuri de panică.
- Somn întrerupt sau insuficient – insomnia nu permite creierului să restabilească echilibrul biochimic normal, ceea ce ne expune la un risc crescut de dezvoltare a atacurilor de panică și a altor probleme psihologice.
- Schimbări majore în stilul de viață – relocarea într-un alt loc, schimbarea casei sau locului de muncă, precum și problemele personale pot declanșa dezvoltarea atacurilor de panică.
Cauzele atacuri de panică acestei stări extrem de neplăcute pentru cei care suferă de ea sunt multe și variate, fiind rar posibil să se indice o singură cauză specifică.
Totuși, există unele stimuli (declanșatori) care, de multe ori, sunt factori de risc atacuri de panică pentru apariția atacurilor de panică – aceștia sunt cunoscuți sub numele de declanșatori situaționali.
Declanșatorii situaționali pot fi legați de prezența unei persoane în locuri foarte aglomerate sau în spații închise. Vorbitul în fața unui număr mare de oameni sau alte forme de interacțiune socială intensă poate, de asemenea, să perturbe funcțiile sistemului nervos.
Mai rar, atacurile de panică pot apărea în cazul unor eforturi fizice intense și epuizante. Adesea, această stare afectează persoanele care tind să fie extrem de îngrijorate de sănătatea lor (hipocondrie).
Există și numeroși alți stimuli care pot contribui la declanșarea atacurilor de panică și a tulburării de panică, fiecare având un termen specific.
Cât durează atacurile de panică
Durata obișnuită a unui episod de panică este de la 5 la 20 de minute. Pentru persoanele care suferă de atacuri de panică, acest timp se simte ca o veșnicie din cauza intensității simptomelor atacuri de panică.
Cel mai frecvent, momentul de vârf al atacului survine până la a zecea minută de la începerea acestuia. Totuși, în majoritatea cazurilor, sentimentul de anxietate generalizată, rușine sau frică continuă mult după trecerea fazei acute
Cum să reacționezi atunci când apar
Apariția unui atac de panică este posibilă doar atunci când pierdem controlul asupra conștiinței și a minții noastre. Starea se manifestă prin simptome fizice atacuri de panică și psihemoționale, dar, în ciuda acestora, modul în care vom reacționa depinde în totalitate de o evaluare psihologică sănătoasă.
Probabil că mulți dintre voi ați experimentat astfel de senzații, dar ați reușit să le controlați și să nu le permiteți să vă copleșească. Ce să facem în caz de atac de panică?
În cazul în care totuși lăsăm să se dezvolte un atac de panică, există câțiva pași care ne vor ajuta să facem față mai ușor acestei situații.
Iată ce să faceți:
-
Recunoașteți și acceptați faptul că experimentați un atac de panică și că este un fenomen temporar care nu reprezintă o amenințare pentru sănătatea sau viața noastră.
-
Concentrați-vă asupra respirației – începeți să respirați adânc și conștient pe nas, numărând până la 4, țineți aerul timp de 4 secunde cu plămânii expandați la maxim, apoi expirați lent prin gură pentru încă 4 secunde. Continuați până când vă simțiți că ați ieșit din 'zona' atacului acut. Aceasta este o tehnică de respirație controlată.
-
“Aterizați” – folosiți tehnici de gestionare atacuri de panică care vă ajută să nu pierdeți sentimentul de timp, loc și poziție. Acordați atenție obiectelor din mediul înconjurător pe care le puteți vedea, atinge sau auzi.
-
Folosiți afirmații pozitive – amintiți-vă că acest atac de panică va trece și că sunteți în siguranță. Repetați cu voce tare sau în minte fraze precum „va trece”, „sunt în siguranță”, „totul este în regulă” și altele.
-
Folosiți tehnici de relaxare musculară progresivă, care presupun încordarea și relaxarea treptată a mușchilor, începând de la picioare și ajungând până la mușchii faciali. Acestea sunt metode de relaxare
-
Rămâneți acolo unde sunteți – în ciuda dorinței frecvente de a părăsi locul în care ați suferit atacul de panică, încercați să vă impuneți să rămâneți pe același loc până când trece episodul acut.
-
Distrageți-vă atenția, concentrându-vă intenționat pe altceva – acest lucru poate include activități precum numărarea înapoi, recitarea unui cântec sau poezii, sau efectuarea unei activități monotone, cum ar fi spălatul vaselor și altele.
-
Căutați sprijin moral, împărtășind cu o persoană apropiată ce trăiți. Acest sprijin social atacuri de panică este esențial
-
Evitați consumul de stimulente de orice fel, precum și substanțele psihoactive, dacă știți că sunteți predispuși la dezvoltarea atacurilor de panică.
-
Imaginați-vă că sunteți într-un loc sigur și plăcut pentru dumneavoastră.
Cum să oferiți primul ajutor în caz de atac de panică
Atunci când observăm și recunoaștem simptomele atacurilor de panică la o persoană apropiată, trebuie să încercăm să păstrăm calmul și să alegem abordarea corectă pentru a oferi sprijin social atacuri de panică
Este important să lăsăm persoana aflată în această stare să înțeleagă că suntem alături de ea și că înțelegem situația. Abordarea corectă în aceste cazuri este să încercăm să redirecționăm atenția persoanei care suferă de la problema sa către altceva.
Comportamentul încurajator și amintirea că nu se va întâmpla nimic rău și că totul va trece este esențial în astfel de momente.
Comportamentele încurajatoare pot include:
- Sincronizarea respirației și urmarea tehnicilor de respirație lentă
- Utilizarea tehnicilor pentru „prinderea” persoanei în realitate
- Angajarea atenției acesteia cu exerciții fizice sau mentale
Indiferent de abordarea aleasă în aceste situații, ceea ce trebuie să știm este că, în aceste momente, persoanele se simt mai sigure atunci când sunt înțelese și sprijinite și trebuie să rămânem alături de ele până trece episodul acut.
Modalități de tratament și gestionare a atacurilor de panică
Gestionarea atacurilor de panică în faza acută este importantă pentru a face față mai rapid momentului psihologic și pentru a conștientiza că acestea nu vor avea complicații atacuri de panică. Acest lucru va contribui la o gestionare mai rapidă a lor la atacurile următoare.
Cu toate acestea, pentru ca această problemă să fie eliminată complet și să nu mai apară din nou, trebuie depuse eforturi semnificative.
Strategiile de prevenire atacuri de panică pe termen lung pentru gestionarea și tratament atacuri de panică și a tulburării de panică constau în principal în următoarele metode de tratament și tehnici.
Terapii psihologice și intervenții comportamentale
Aceste terapii și intervenții includ:
- Terapia cognitiv-comportamentală pentru tratarea atacurilor de panică – ajută individul să identifice și să schimbe atitudinile și comportamentele negative care contribuie la dezvoltarea anxietății și declanșează atacurile.
- Terapia prin expunere – presupune expunerea treptată la situații, senzații sau experiențe care, știute de individ, declanșează atacuri de panică. Astfel se construiește toleranță și, cu timpul, teama de ele scade.
- Meditația și alte tehnici de relaxare.
Schimbarea stilului de viață
Schimbările sănătoase în stilul de viață au diferite mecanisme de acțiune:
- Adăugarea activității fizice regulate în rutina zilnică contribuie global la îmbunătățirea stării de spirit, eliminarea tensiunii și ajută corpul să elibereze endorfine, care sunt dușmanii naturali ai stresului.
- Alimentația sănătoasă este esențială pentru menținerea unei bune funcții a sistemului nervos și a unor niveluri ridicate de energie. Reducerea consumului de alcool, tutun și produse zaharoase este, de asemenea, benefică, deoarece acestea au un efect asupra transmiterii corecte a impulsurilor nervoase ale creierului.
-
Asigurarea unui somn de calitate în cantități suficiente.
Terapie medicamentoasă
Știința a dezvoltat mai multe tipuri de medicamente atacuri de panică care sunt aprobate pentru utilizare, însă din cauza riscului de efecte adverse medicamente și abuz, acestea sunt eliberate doar pe bază de prescripție medicală specială, doar de către psihiatri sau neurologi.
Terapia medicamentoasă poate include:
- Antidepresive – având în vedere că mecanismul de apariție a tulburărilor de panică se bazează pe un dezechilibru al neurotransmițătorilor, utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), sau a inhibitorilor recaptării serotoninei-norepinefrinei, este o practică frecvent utilizată pentru gestionarea atacurilor de panică.
- Benzodiazepine – medicamente atacuri de panică care reduc riscul și severitatea atacurilor de panică, dar care prezintă un risc foarte ridicat de dezvoltare a dependenței.
Ajutorul profesional, constând în evaluare psihologică de către un psiholog/terapeut sau psihiatru, este necesar atunci când atacurile de panică ies de sub control și încep să afecteze semnificativ calitate a vieții individului.
Suplimente și plante cu efecte pozitive asupra atacurilor de panică
Înainte de a recurge la antidepresive sau benzodiazepine, puteți încerca unele remedii naturale și sedative pe bază de plante, care au fost folosite de-a lungul secolelor și continuă să fie utilizate și astăzi în medicina tradițională ca tratamente populare pentru atacurile de panică.
Desigur, este vorba despre plantele și extractele lor. Unele dintre ele au un efect demonstrat științific în astfel de tulburări.
Iată câteva exemple de plante eficiente care ajută în caz de anxietate, stres și atacuri de panică:
- Valeriana (rădăcina) – cunoscută pentru efectul său anxiolitic (reduce anxietatea), relaxant și sedativ, este o plantă utilizată de mulți pentru calmare și tehnici de gestionare atacuri de panică. Administrarea unui extract concentrat în timpul unui atac de panică poate reduce durata acestuia și poate ameliora simptomele atacuri de panică.
- Sunătoarea – planta conține substanțele hipericină și hiperforină, care au un efect științific dovedit similar antidepresivelor, ajutând la creșterea nivelurilor de serotonină, dopamină și norepinefrină în creier. Ajută în caz de stres, tulburări depresive și atacuri de panică.
- Passiflora (Passiflora incarnata) – o plantă medicinală larg utilizată, care se aplică în principal în caz de stres, anxietate generalizată și insomnie. Are un efect sedativ ușor, care este benefic în cazul tulburărilor de panică.
- Roiniță – planta aromatică are un efect anxiolitic și calmant. Ajută la îmbunătățirea stării de spirit, reduce stresul și promovează metode de relaxare.
- Ashwagandha – o plantă adaptogenă care ajută corpul să facă față stresului și simptomelor atacuri de panică. Ajută la relaxare și îmbunătățește starea mentală.
- Mușețel – o plantă frecvent utilizată în caz de stres și dificultăți de somn. Are un efect calmant și reduce anxietatea generalizată și riscul de atacuri de panică.
Concluzie
Atacurile de panică sunt o stare acută care trebuie tratată cu seriozitate, din cauza tendinței acestora de a se agrava și de a deveni mai frecvente în timp, ceea ce poate duce la complicații atacuri de panică și la o deteriorare semnificativă a calității vieții individului.
Pentru a face față acestora, este important să adoptăm o abordare holistică, abordând problema din diferite unghiuri. Identificarea cauzei prin evaluare psihologică este primul pas, care, într-o mare măsură, va oferi cheia pentru prevenire atacuri de panică.
Întrebări frecvente
Sunt periculoase atacurile de panică?
De fapt, deși sunt foarte intense și stresante, atacurile de panică nu reprezintă un pericol real pentru sănătatea fizică a persoanei.
Pot fi 'vindecate' atacurile de panică?
Da, atacurile de panică pot fi 'vindecate', deoarece nu sunt o boală, ci un răspuns psihologic al organismului la stresul excesiv și tensiunea nervoasă.
Pot fi controlate atacurile de panică cu ajutorul plantelor?
Da, unele plante conțin substanțe active care interacționează în diferite moduri cu centrele din creier, reducând astfel intensitatea și frecvența apariției atacurilor de panică prin metode de relaxare.
Care este primul pas în diagnosticarea corectă a atacurilor de panică și ce rol joacă cercetarea psihologică în acest proces?
Diagnosticarea atacurilor de panică începe printr-o evaluare detaliată realizată de un specialist în sănătate mintală. Cercetarea psihologică modernă contribuie la înțelegerea mecanismelor din spatele simptomelor și la excluderea altor afecțiuni, cum ar fi problemele cardiace sau tulburările endocrine. Un diagnostic precis este esențial pentru alegerea tratamentului adecvat.
Cum poate psihoterapia ajuta în gestionarea atacurilor de panică și care sunt strategiile de prevenire recomandate?
Psihoterapia atacurilor de panică, în special terapia cognitiv-comportamentală, oferă pacienților instrumente pentru a înțelege și controla reacțiile fizice și mentale asociate cu aceste episoade. Printre cele mai eficiente strategii de prevenire a atacurilor de panică se numără recunoașterea factorilor declanșatori, dezvoltarea tehnicilor de relaxare și restructurarea gândirii negative.
Ce măsuri de prim ajutor se pot lua în timpul unui atac de panică și cum contribuie un stil de viață sănătos la reducerea frecvenței acestora?
Primul ajutor în cazul unui atac de panică presupune rămânerea alături de persoana afectată, încurajarea respirației lente și profunde și menținerea calmului. Pe termen lung, adoptarea unui stil de viață sănătos – care include somn adecvat, exerciții fizice regulate și alimentație echilibrată – joacă un rol important în reducerea intensității și frecvenței atacurilor de panică.
