Syndromul burnout - când apare și cum decurge recuperarea

# Ce este burnout ul și este diferit de stres

Așa cum am menționat mai sus, sindromul de burnout este un termen provenit din surse occidentale și înseamnă literalmente sindromul epuizării (burn out - din engleză, a arde).

Conform Clasificării Internaționale a Bolilor, burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și psihică, care este cauzată de perioade prelungite de stres și suprasolicitare, de obicei legate de muncă.

Sindromul de burnout se caracterizează printr-un sentiment de cinism, senzație de ineficacitate și eșec, distanțare și alienare față de mediul social și altele.

Se întâmplă adesea ca stresul și burnout-ul să fie confundate, dar adevărul este că cele două stări sunt diferite și pentru tratamentul fiecărei dintre ele trebuie să se adopte o abordare diferită.

Diferențele dintre sindromul de epuizare și stres sunt mai multe, iar acum vă vom prezenta principalele.

# Diferența în natura răspunsului

Stresul este un răspuns psihologic și fiziologic normal la diverse situații provocatoare. Poate fi brusc (acut) sau cronic (prelungit). După rezolvarea sau eliminarea factorului de stres, stresul dispare de obicei.

Sindromul de burnout reprezintă un răspuns la stresul cronic care a durat prea mult și nu am reușit să facem față acestuia. Caracteristica sa principală este sentimentul de gol emoțional total și suprasolicitare, precum și incapacitatea de a face față sarcinilor constante din viața noastră.

# Diferența în simptome

Stresul se manifestă adesea printr-un sentiment de iritabilitate, anxietate, insomnie (pierdere a somnului), dureri de cap și tensiune musculară. De obicei, după eliminarea factorului de stres, simptomele stresului dispar.

În cazul burnout-ului, pe lângă aceste senzații, apar gânduri cinice, negativism, scăderea semnificativă a eficienței și productivității, iar foarte des acestea persistă chiar și după o pauză sau concediu de la muncă.

# Diferența în cauze

Cauza stresului poate fi orice situație sau gând care ne lasă preocupați, confuzi, supărați sau pur și simplu nervoși. De obicei, este asociat cu un stresor specific, cum ar fi termene limită, dificultăți financiare, conflicte și altele.

Sindromul de burnout apare cel mai frecvent atunci când ne confruntăm cu stres cronic care provine din factori legați de muncă, cum ar fi suprasolicitarea, lipsa de control, un mediu de lucru disfuncțional, așteptări neclare privind munca și nemulțumirea față de evaluarea muncii.

# Cauze și factori de risc pentru apariția sindromului

Sindromul de burnout poate fi provocat de diversi factori, dar cei mai frecvenți sunt legați de muncă sau de circumstanțele din viața personală.

# Factori legați de muncă

Factorii legați de muncă care contribuie la dezvoltarea sindromului de burnout (epuizare) sunt câțiva importanți.

Iată care sunt aceștia:

• Suprasolicitarea: Suprasolicitarea și încărcarea cu prea multă muncă sau așteptările nerealiste ale angajatorului reprezintă un stresor cronic, iar atunci când nu putem ieși din situație, acesta este suficient pentru dezvoltarea sindromului de burnout.
• Lipsa de control: În viața de zi cu zi, și mai ales la locul de muncă, multe persoane simt un sentiment de neputință și lipsă de autonomie, exprimat prin imposibilitatea de a lua decizii independente. Acest lucru duce la confuzie și disperare, care contribuie la o epuizare completă.
• Problemele în mediul de muncă: Oamenii petrec o mare parte din timpul lor la muncă și este important ca mediul de lucru să fie sănătos. Atmosfera toxică, generată de conflicte interne, lipsa de sprijin din partea colegilor și șefilor și o organizare slabă a procesului de muncă, duc la disconfort cronic și stres, contribuind la dezvoltarea sindromului de burnout.
• Natura muncii: Natura jobului este un factor semnificativ. Persoanele care lucrează în profesii care presupun o mare epuizare emoțională, respectarea termenelor limită și luarea unor decizii importante (în domeniul sănătății, aviației și altele) sunt mai predispuse la sindromul de burnout.

Tulburarea echilibrului între viața profesională și personală și imposibilitatea de a face față unor probleme și sarcini personale importante poate, de asemenea, să ducă la stres cronic și burnout.

# Factorii personali

Trăsăturile de personalitate, cum ar fi tendința spre perfecționism, ambiția excesivă, viziuni pesimiste sau nevoia de a impune controlul asupra oamenilor și situațiilor sunt predispoziții pentru dezvoltarea sindromului de burnout.

Lipsa de grijă pentru sine, manifestată prin obiceiuri alimentare nesănătoase, somn insuficient și lipsă de activitate fizică, scad capacitatea organismului de a face față stresului constant, iar în momentul în care aceasta nu este compensată, poate duce la epuizare și oboseală totală.

Evenimentele din viața personală, care au o mare semnificație și sunt legate de emoții puternice, cum ar fi despărțirea, divorțul, schimbarea locuinței sau problemele financiare, cresc semnificativ nivelul de stres cu care corpul și mintea trebuie să facă față. Acestea reprezintă, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea sindromului de burnout.

 

-9%

Adăugare rapidă    

Ashwagandha

79 reviews

96,00 lei 106,00 lei

 

Adăugare rapidă    

Vitamina B12

68 reviews

80,00 lei

# Rolul vieții moderne în sindromul de burnout

Viața modernă, în special în țările dezvoltate, este asociată cu o mare dinamică, suprasolicitare și puțin timp pentru odihnă și relaxare de calitate.

Viața modernă impune anumite norme sociale și economice care îi forțează pe oameni să trăiască într-un ritm alert, fiind mereu presați de diverse circumstanțe financiare și de timp, dar și de așteptările sociale și cerințele externe.

Oamenii din societatea contemporană ajung adesea să simtă nevoia de a vorbi cu specialiști – psihologi și terapeuți – pentru că se simt neputincioși și nu pot găsi o cale, resursele sau dorința de a continua, fiind copleșiți de burnout.

Înglodați în muncă, multe persoane nu reușesc să facă față angajamentelor personale, ceea ce duce adesea la apariția unor probleme suplimentare. Toate acestea contribuie la stresul constant, care dăunează treptat fiecărui aspect al vieții.

În plus, din ce în ce mai puțin timp dedicat contactelor sociale de viață este înlocuit cu forme interactive și rețele sociale, care nu pot înlocui rolul comunicării directe pentru om.

Izolarea socială creată artificial, datorită înlocuirii relațiilor live cu tehnologiile moderne, îndepărtează omul de mediul său natural. Pierderea legăturii cu natura are un impact similar.

Pe lângă toate acestea, în urma stilului de viață alert, au loc și deteriorări ale obiceiurilor alimentare. Lipsa de timp pentru pregătirea unei mese sănătoase de casă și evoluția continuă a industriei alimentare duc la o consumare tot mai frecventă a „mâncărurilor rapide” dăunătoare.

Ele sunt bogate în calorii, zahăr, aditivi artificiali și grăsimi, care dăunează sănătății noastre, perturbând echilibrul hormonilor, neurotransmițătorilor din creier și ducând la dezvoltarea deficiențelor de substanțe esențiale.

În acest mod, forțele de rezistență și potențialul compensatoriu al organismului se epuizează treptat, ceea ce crește impactul stresului.

# Fazele de dezvoltare a sindromului de burnout

Este caracteristic pentru sindromul de burnout că acesta nu apare brusc, ci se dezvoltă foarte lent, trecând prin diferite faze.

Fazele burnout-ului sunt clasificate astfel:

• Faza 'luna de miere': Se caracterizează printr-o satisfacție ridicată la locul de muncă, dedicare completă, energie și creativitate. Entuziasmul excesiv poate, uneori, să ducă la asumarea unui număr prea mare de sarcini de muncă, imposibil de gestionat pe termen lung.
• Faza stresului: Conștientizarea faptului că unele zile sunt mai dificile decât altele și apariția concomitentă a unui sentiment de anxietate, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate și tulburări ale somnului.
• Faza stresului cronic: Când stresul devine constant, simptomele asociate acestuia se agravează. În această fază, se observă slăbirea sistemului imunitar, răceli frecvente, absențe nejustificate de la locul de muncă, amânarea sarcinilor importante, retragerea din mediul social și sentimentul de suprasolicitare.
• Burnout-ul complet dezvoltat: Simptomele devin critice și includ epuizare cronică, răceli frecvente, probleme serioase de concentrare, pesimism extrem și sentimentul de ineficiență. Persoanele afectate se plâng că nu pot găsi puterea și sensul de a face față îndatoririlor zilnice obișnuite.
• Burnout-ul obisnuit (cronic): Aceasta este cea mai gravă fază și este asociată cu persistenta simptomelor burnout-ului în viața individului. Se manifestă prin boli cronice, incapacitatea de a funcționa eficient, depresie și altele.

Fiecare dintre aceste faze are caracteristici specifice care ne pot semnala prezența acestora și ne pot oferi semnalul de a lua măsuri înainte de a fi prea târziu.

# Recunoașterea simptomelor timpurii

Recunoașterea simptomelor timpurii ale burnout-ului este extrem de importantă pentru a aborda problemele la timp, înainte de a se dezvolta complicații mai grave.

Nimeni nu este imun la burnout, iar baza apariției sale se află întotdeauna în perioadele lungi de stres sever.

Iată câteva dintre simptomele timpurii care ne-ar putea ajuta să recunoaștem sindromul la timp.

# Simptome fizice

Simptomele fizice reprezintă un grup larg, iar la fiecare persoană pot varia.

De obicei, acestea includ:

• Epuizare: Oboseală constantă, lipsă de energie, chiar și după un somn suficient.
• Tulburări de somn: Dificultăți de adormire, trezire frecventă, somn fragmentat sau superficial.
• Îmbolnăviri frecvente: Din cauza slăbirii sistemului imunitar, persoanele cu burnout suferă mai des de răceli, gripe și alte boli infecțioase.
• Durere de cap inexplicabilă

Modificări semnificative ale obiceiurilor alimentare: Acestea pot varia în două extreme – supraalimentare sau pierderea completă a interesului față de mâncare.

# Simptome emoționale

Schimbările emoționale care indică faptul că burnout-ul ar putea fi iminent sunt destul de multe, dar cele principale sunt câteva.

Iată care sunt ele:

• Anxietate: Senzație constantă de neliniște și tensiune nervoasă inexplicabilă.
• Stări depresive: Se manifestă prin tristețe continuă, lipsă de speranță, pierderea interesului chiar și față de activitățile preferate.
• Iritabilitate: Prag scăzut de toleranță, tendința de a reacționa exagerat la probleme chiar și minore.
• Sentiment de izolare: Distanțare de muncă, prieteni, colegi și activitățile zilnice.

La simptomele emoționale se adaugă și sentimentul de incompetență, care se manifestă printr-o lipsă constantă de încredere în propriile abilități.

# Schimbări comportamentale

Schimbările comportamentale se manifestă printr-o productivitate scăzută sau incapacitatea de a respecta termenele limită, de a îndeplini sarcini și imposibilitatea de a menține performanțele obișnuite.

Acestea pot include și alte schimbări comportamentale:

• Izolare: Izolarea de colegi, cercuri de prieteni și familie.
• Procrastinare: Acesta este un simptom foarte caracteristic care duce treptat la acumularea unor sarcini urgente.
• Neglijarea propriilor nevoi: Persoanele care dezvoltă burnout încep treptat să își neglijeze sănătatea și să nu mai aibă grijă de sine.

Refuzul de a face sport, de a practica hobby-uri care anterior le plăceau și lipsa unui suport sunt, de asemenea, simptome clare ale sindromului burnout.

# Tulburări cognitive

Pe măsură ce sindromul avansează, apar și tulburări cognitive.

Acestea pot include:

• Probleme de concentrare: Dificultăți în a se concentra și în a lua decizii.
• Probleme de memorie.
• Atitudine psihologică negativă: Apar gânduri pesimiste și o atitudine negativă generală față de muncă și viața în general.

Printre tulburările cognitive se numără și abilitățile organizaționale slăbite, dificultăți în stabilirea priorităților sarcinilor și imposibilitatea de a respecta termenele.

# Simptome ce afectează abilitățile sociale

Simptomele care afectează abilitățile sociale se manifestă de obicei prin conflicte frecvente (întâlniri mai frecvente cu conflicte și neînțelegeri cu cei din jur) și pierderea interesului pentru evenimente sociale.

# Simptome în stadiile avansate

Simptomele în stadiul avansat al sindromului burnout sunt, în linii mari, aceleași ca cele din stadiul timpuriu, dar se diferențiază prin intensitatea și gravitatea lor.

Simptomele fizice se intensifică, ajungându-se adesea la epuizare totală, care afectează fiecare aspect al vieții individului. Acestea sunt adesea însoțite de probleme serioase cu somnul.

Un aspect caracteristic al perioadei avansate este dezvoltarea unor boli cronice – hipertensiune arterială, diabet, sindrom de intestin iritabil, ulcere la stomac și duoden.

Din punct de vedere emoțional, anxietatea poate crește până la punctul în care interferează cu funcționarea normală. Momentele depresive severe devin permanente, iar sentimentul crescând de tristețe și lipsă de speranță poate duce la apariția gândurilor suicidare.

Schimbările comportamentale se adâncesc și duc la neglijarea completă a sarcinilor de serviciu și a angajamentelor personale față de individ și familie. Acest lucru duce adesea la pierderea locului de muncă și la separări între parteneri.

Aceste schimbări sunt însoțite de obiceiuri dăunătoare îngrijorătoare – abuzul de alcool, droguri și alte substanțe dăunătoare, consumate pentru a scăpa de stres și realitate. De fapt, astfel de obiceiuri nu fac decât să agraveze starea.

Tulburările cognitive sunt și ele mai severe, iar imposibilitatea totală de a se concentra asupra sarcinilor și dificultățile majore în luarea deciziilor conduc la erori frecvente și la o eficiență scăzută.

Din punct de vedere social, în cazul sindromului burnout avansat se observă o izolare socială completă, ceea ce contribuie la sentimentele de singurătate și stres emoțional.

Persoanele aflate în stadiile avansate ale sindromului manifestă un sentiment puternic de cinism și o lipsă totală de empatie față de ceilalți și față de munca lor.

Dezvoltă un sentiment de gol și lipsă de scop în viață, ceea ce provine din incapacitatea completă de a experimenta plăcere și satisfacție din activitățile care nu sunt legate de muncă sau de viața personală.

# Metode eficiente de recuperare

Recuperarea din sindroma burnout necesită aplicarea unei abordări multifacetate, care să fie direcționată către fiecare dintre aspectele pe care le afectează.

Urmând zicala „Minte sănătoasă în corp sănătos”, trebuie să creăm cele mai favorabile condiții pentru corpul și mintea noastră, pentru a putea să ne recuperăm.

Pașii pe care trebuie să îi urmăm în acest sens sunt:

• Să ne asigurăm de un timp suficient și de un regim de somn între 7 și 9 ore.
• Să ne străduim pentru un stil de viață sănătos, care să includă fructe și legume proaspete, nuci, leguminoase și surse de proteine curate – pește, curcan, pui și carne de vită.
• Utilizarea suplimentelor alimentare – în prevenirea și tratamentul sindromului burnout, plantele precum ashwaganda, maca și sunătoarea pot fi de ajutor – sunt eficiente pentru gestionarea stresului, reglarea neurotransmițătorilor din creier și echilibrarea nivelurilor de energie.
• Să includem în rutina noastră zilnică o activitate fizică obligatorie – mers rapid, alergare, ciclism, sală de fitness și alte activități.
• Să introducem în viața noastră practici de relaxare și destindere: yoga, stretching (întinderi), masaj și proceduri SPA.

# Recuperarea emoțională

Pentru recuperarea sănătății emoționale, putem utiliza tehnici precum meditația și să ținem un jurnal în care să notăm gândurile și sentimentele noastre, pentru a putea găsi explicații pentru cauza acestora.

Apoi, trebuie să limităm factorii de stres. În cazurile mai severe, este recomandat să căutăm ajutor de la un specialist pentru îndrumare și sugestii privind ieșirea din stare, precum și pentru sprijin.

# Recuperarea psihologică

Recuperarea psihologică este un alt aspect important la care trebuie să acordăm atenție. Este esențial să reconsiderăm și să prioritizăm obiectivele și ambițiile noastre, luând în considerare posibilitățile reale și perioada de timp necesară.

Trebuie să avem un plan și o strategie pentru a ieși din situație – de exemplu, gestionarea timpului, învățarea asertivității și tehnici de relaxare.

# Recuperarea socială

Trebuie să depunem eforturi pentru a restabili echilibrul în relațiile noastre sociale. Omul este un animal social și are nevoie de contacte cu semeni.

De aceea, un pas bun către recuperare este să ne regăsim relațiile cu cei dragi, prietenii și colegii. Ei ne pot oferi sprijin suplimentar. Relațiile bune cu ceilalți ajută la construirea unui sentiment de importanță.

Pentru a ne „reintra” în cercul nostru social obișnuit, trebuie să luăm măsuri pentru a stabili limite clare între muncă și viața personală.

# Schimbarea stilului de viață

Schimbarea unor obiceiuri și a comportamentului general este necesară, precum și toate pașii cu care ne-am familiarizat mai devreme.

Introducerea unor pauze scurte și regulate în procesul de muncă a demonstrat că are un efect pozitiv asupra eficienței și creativității angajaților, oferind, în același timp, creierului posibilitatea de a se odihni.

„Tehnica Pomodoro” este un exemplu bun de optimizare a procesului de muncă - se bazează pe 25 de minute de muncă concentrată, urmate de o pauză de 5 minute.

Înlocuirea obiceiurilor dăunătoare dobândite în perioada de burnout, cum ar fi consumul de alcool, droguri și medicamente, cu practicarea activităților și hobby-urilor preferate, ne va ajuta să ne regăsim și să învățăm să experimentăm din nou plăcere.

Optimizarea mediului de lucru poate fi o întreprindere utilă, destinată să reducă stresul și, în același timp, să crească confortul în timpul muncii.

Dacă este posibil, discutați cu angajatorul despre un program de lucru mai flexibil sau opțiunea de a lucra de acasă, ceea ce ar îmbunătăți echilibrul între viața personală și procesul de muncă și ar duce la reduceri ale nivelurilor de stres.

# Cât timp durează să te recuperezi după burnout

Timpul necesar pentru recuperarea din sindromul de burnout poate varia foarte mult și depinde de calitățile individului, severitatea și manifestarea burnout-ului, precum și de alegerea corectă a mecanismelor și tehnicilor de abordare a acestei stări.

În cazul unei forme ușoare de burnout și a unor simptome mai puțin pronunțate, recuperarea poate dura de la câteva săptămâni până la 2-3 luni, cu condiția să depunem grijă constantă și determinată pentru noi înșine.

În cazul unui burnout de severitate medie, recuperarea poate dura până la câteva luni și pentru aceasta poate fi necesar să aplicăm o abordare mai structuratată, inclusiv terapie și modificări semnificative ale stilului de viață.

În cazul unui burnout sever, recuperarea poate dura între 6 luni și mai mult de un an și implică neapărat utilizarea abilităților profesionale calificate ale unui specialist în domeniu.

De multe ori este necesar un absentism îndelungat de la locul de muncă și modificări esențiale în plan personal și profesional.

Recuperarea poate fi, condiționat, împărțită în mai multe etape:

• Etapa de ameliorare imediată (1-2 luni): Ameliorarea inițială poate urma după luarea concediului, reducerea factorilor de stres și concentrarea pe îngrijirea de sine.
• Etapa de recuperare intermediară (3-6 luni): Include o intervenție psihoterapeutică mai profundă, care are ca scop identificarea cauzelor subiacente ale apariției burnout-ului. În această etapă se introduc obiceiuri mai sănătoase, care să îmbunătățească energia și reziliența emoțională.
• Etapa de recuperare pe termen lung (6-12 luni, adesea mai mult de un an): În această etapă se consolidează noile obiceiuri benefice care au rolul de a ne proteja de reapariția burnout-ului. Continuă terapia sănătoasă.

Este important ca, atunci când apar simptomele burnout-ului, să se ia măsuri la timp pentru a nu ajunge la forma severă a stării, din care este mult mai greu de ieșit.

# Cum să previi burnout ul

Prevenirea sindromului de burnout este mai ușoară decât „vindecarea” lui. Motivul este că starea psihică și fizică nu s-au compensat încă și, prin mobilizare și abordare corectă, putem preveni dezvoltarea sindromului prin luarea unor măsuri de precauție.

Iată ce poți face:

• Stabilirea unor limite clare între orele dedicate muncii și timpul personal pentru a asigura un echilibru sănătos.
• Luarea unor pauze scurte și regulate pe parcursul zilei de lucru, oferind astfel timp pentru odihnă și recuperare.
• Căutarea unor modalități adecvate de sprijin din partea celor apropiați, rudelor, colegilor sau specialiștilor.
• Practica activităților și tehnicilor care au ca scop reducerea stresului – meditație, yoga, exerciții de respirație.

Și nu în ultimul rând, punerea unui accent disciplinat asupra unei alimentații corecte, activității fizice regulate și somnului.

Iată câteva măsuri preventive și corective, adecvate pentru burnout avansat:

• Căutați ajutor profesional de la un psiholog sau psihoterapeut care să vă ofere consultații și diverse tipuri de terapii legate de starea emoțională.
• Oferiți-vă suficient timp pentru odihnă de la muncă, timp în care să vă recuperați activ.
• Construirea unui regim strict de activități orientate spre îngrijirea de sine – aceasta include alimentație corectă, sport, regim de somn și odihnă, precum și utilizarea suplimentelor alimentare care să ajute organismul să facă față stării sau, ideal, să prevină apariția acesteia.
• Reevaluați-vă prioritățile și organizați-le astfel încât să vă simțiți mai bine.

Nu uitați să aveți grijă și de relațiile bune cu prietenii, colegii și rudele.

# Sfaturi pentru apropiați și rude

Este important să înțelegeți și să sprijiniți persoanele dragi, în special în momente dificile, cum este sindromul burnout.

Uneori, pentru o persoană este suficient de folositor să o ascultați fără a face evaluări, arătând astfel că sunteți cu adevărat interesați de starea sa. Familiarizați-vă profund cu simptomele și esența sindromului de 'prăbușire'.

Oferirea sprijinului este un punct cheie. Puteți sugera cu atenție prietenului, colegului sau rudei afectate că ajutorul profesional nu este ceva de care ar trebui să se rușineze și poate îmbunătăți considerabil procesul de recuperare.

O altă modalitate de a sprijini persoanele dragi care suferă de burnout este oferindu-le ajutor practic. Le puteți sprijini în gestionarea unor sarcini zilnice pentru a le reduce încărcătura și a le ajuta să găsească timp pentru mai multe pauze.

Arătați-vă sprijinul ajutându-le să urmeze noile practici sănătoase. De exemplu, le puteți prepara o masă sănătoasă sau le puteți încuraja să facă sport sau alte activități fizice.

Verificați periodic starea lor și cum se simt. Respectați nevoia lor de timp personal și spațiu, precum și dorința lor de a sta departe de activități sociale – motivul pentru care acest lucru se întâmplă este de obicei lipsa de energie pentru astfel de emoții.

Nu în ultimul rând, este important să vă asigurați că vă păstrați propria sănătate mintală în timp ce aveți grijă de ceilalți. Acest lucru vă va proteja de stresul inevitabil și, astfel, veți fi de mai mult ajutor celor din jur.

# Întoarcerea la stilul de viață normal

Revenirea la condițiile de viață normale după tratamentul pentru burnout necesită pași mici și treptate.

Începeți prin prioritizarea timpului pentru odihnă și adăugarea treptată a responsabilităților și sarcinilor. Încercați să mențineți echilibrul între muncă și viața personală, permițându-vă să acordați suficient timp pentru odihnă și îngrijire a minții și corpului.

Dacă este necesar, nu ezitați să căutați ajutor profesional pentru gestionarea stresului.

Încercați să întăriți relațiile cu prietenii și rudele. Stabiliți obiective clare și realiste pe care sunteți siguri că le puteți atinge – în acest fel, evitați presiunea gândului de eșec.

Transformarea generală a vieții pentru prevenirea burnout-ului pe viitor și menținerea unei stări bune a minții și corpului este esențială pentru o recuperare pe termen lung.

# Întrebări frecvente

# De ce se dezvoltă sindromul de burnout

Sindromul de burnout este rezultatul unui exces de dinamism, muncă și responsabilități care devin surse de stres în defavoarea unui timp adecvat pentru odihnă și relaxare.

# Care plante sunt recomandate în caz de burnout

Când vorbim despre burnout, trei plante ies în evidență și se diferențiază de altele: ashwagandha, maca și sunătoare.

# Cât timp durează recuperarea după sindromul de burnout

Durata recuperării depinde de severitatea acestuia și de caracteristicile individuale ale persoanei, precum și de eforturile depuse, dar adesea acest proces poate depăși un an.