Infecțiile bacteriene însoțesc omenirea de la începuturile sale. În ciuda progresului imens în medicină și terapia cu antibiotice, ele rămân una dintre cauzele principale de morbiditateși mortalitate la scară globală.
Multe dintre aceste infecții pot fi ușoare și autolimitante, în timp ce altele – amenințătoare de viață, în special la pacienții imunocompromiși.
Pentru un diagnostic corect, prevenție și terapie, este important să cunoaștem tipurile de infecții bacteriene, simptomele lor și principalii factori de risc.
Ce este o infecție bacteriană?
Infecția bacteriană apare atunci când bacteriile patogene pătrund în organism, colonizează anumite țesuturi și încep să se înmulțească, provocând un răspuns inflamator.
Aceste microorganisme pot pătrunde prin piele, căile respiratorii, tractul digestiv, căile urinare sau fluxul sanguin.
Nu toate bacteriile sunt patogene — corpul uman conține trilioane de bacterii benefice, în special în intestine, dar în anumite condiții și acestea pot provoca boli.
Tipuri de infecții bacteriene la om și simptomele lor
Infecțiile bacteriene pot afecta aproape orice sistem din corpul uman – de la piele și căile respiratorii la sânge și organele interne. Unele sunt ușoare și răspund ușor la tratament, în timp ce altele pot fi grave sau amenințătoare de viață.
Symptomele variază în funcție de sistemul afectat, tipul de bacterie și starea generală a organismului.
Mai jos vom examina principalele tipuri de infecții bacteriene și modul în care se manifestă.
Infecții ale căilor respiratorii
Cele mai frecvente cauze bacteriene ale infecțiilor sistemului respirator sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Mycoplasma pneumoniae.
Acestea pot duce la sinuzită, faringită, bronșită sau pneumonie. Simptomele includ dureri în gât, tuse umedă sau tuse uscată, febră, dificultăți de respirație și durere toracică la inspirație profundă.
Infecții ale sistemului urogenital
Infecțiile tractului urinar sunt deosebit de frecvente la femei și sunt de obicei cauzate de bacterii precum Escherichia coli. Acestea duc la urinări frecvente, arsuri la urinare, durere în partea inferioară a abdomenului sau în spate și urină tulbure.
În caz de complicații, infecția poate ajunge la rinichi, unde se manifestă prin frisoane și durere severă.
Infecții ale tractului gastrointestinal
Salmonella, Shigella, Campylobacter și unele tulpini de E. coli sunt printre cele mai frecvente cauze bacteriene ale tulburărilor gastrointestinale.
Contaminarea are loc de obicei prin alimente sau apă contaminate. Se manifestă prin dureri abdominale, diaree (uneori cu sânge), vărsături și febră.
Infecții cutanate și ale rănilor
Bacterii precum Staphylococcus aureus (inclusiv tulpinile rezistente la meticilină – MRSA) și Streptococcus pyogenes cauzează infecții cutanate precum furunculoză, impetigo, celulită sau abcese.
Symptomele pot include roșeață, durere, umflături, încălzire și secreție de puroi. În cazul infecțiilor mai profunde, este posibil să apară și stare generală de rău sau febră.
Meningită și infecții ale sistemului nervos central
Meningita bacteriană este o afecțiune gravă în care membranele creierului și măduvei spinării se inflamează. Este cauzată cel mai frecvent de Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae tip b.
Se manifestă prin dureri de cap, întepenirea gâtului, febră mare, vărsături, confuzie și sensibilitate la lumină. Necesită intervenție medicală de urgență.
Infecții bacteriene cu transmitere sexuală
Sifilisul, gonoreea și clamidia sunt printre cele mai răspândite boli bacteriene cu transmitere sexuală. Acestea sunt adesea asimptomatice, în special la femei, ceea ce crește riscul de complicații precum infertilitate sau afectarea fătului în timpul sarcinii. Când apar simptome, pot include scurgeri, durere la urinare sau erupții cutanate.
Sepsis și infecții sistemice
Atunci când infecția bacteriană se răspândește în sânge, poate provoca sepsis – o afecțiune care pune viața în pericol.
Cele mai frecvente cauze sunt bacteriile gram-negative, stafilococii și streptococii. Simptomele includ febră mare sau hipotermie, puls rapid, tensiune arterială scăzută, confuzie și dificultăți de respirație. La suspiciune, se intervine imediat.
Suplimente potrivite pentru infecții bacteriene
Factori de risc și prevenția bolilor bacteriene
Infecțiile bacterienepot afecta orice persoană, dar există anumiți factori care cresc semnificativ riscul de infectare, complicații și reapariția bolii.
Pe de altă parte, multe dintre aceste infecții pot fi prevenite prin măsuri simple, dar consecvente în viața de zi cu zi, precum și printr-un comportament conștient în situații de risc.
Factori de risc
Cel mai important este starea sistemului imunitar. Persoanele cu imunitate slăbită, cum ar fi cei cu infecție HIV, pacienții în tratament cu chimioterapie sau terapie imunosupresoare, precum și persoanele cu boli autoimune cronice, sunt deosebit de vulnerabile. La aceștia, chiar și infecțiile bacteriene ușoare pot avea un curs sever.
Un alt factor de risc important este igiena personală și domestică slabă – spălatul insuficient al mâinilor înainte de masă, lipsa curățeniei în prepararea alimentelor sau condițiile sanitare neigienice.
Procedurile medicale creează, de asemenea, oportunități pentru pătrunderea bacteriilor, în special în prezența cateterelor, liniilor intravenoase, după intervenții chirurgicale sau în timpul șederilor lungi în spitale.
Riscul de infecție crește și în cazul călătoriilor frecvente în regiuni cu o incidență ridicată a bolilor bacterienesau în zone cu infrastructură sanitară slabă. În astfel de cazuri, pericolul vine din apa contaminată, alimente sau contactul cu surse locale de infecție.
Contactul cu o persoană bolnavă sau cu suprafețe contaminate cu bacterii poate duce, de asemenea, la infectare – în special în mediul familial, școlar sau spitalicesc.
Prevenție
Cel mai eficient mod de prevenire este igiena personală bună. Mâinile trebuie spălate regulat cu săpun – în special înainte de masă, după folosirea toaletei și la întoarcerea din exterior. Dezinfectarea suprafețelor, igiena alimentară bună și apa potabilă curată sunt, de asemenea, de o importanță crucială.
După un tratament cu antibiotice, este recomandat să se ia probiotice sau alimente bogate în culturi vii, pentru a restabili flora intestinală normală și a reduce riscul de infecții precum Clostridioides difficile.
Prevenția include și utilizarea responsabilă a antibioticelor. Acestea nu trebuie luate pentru infecții virale, fără prescripție medicală sau în cure scurte, deoarece acest lucru duce la rezistență la antibiotice – o problemă globală în medicina modernă.
Nu în ultimul rând, există vaccinuri împotriva unora dintre cei mai periculoși patogeni bacterieni – pneumococi, meningococi, Haemophilus influenzae tip b și Bacillus anthracis. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele cu boli cronice.
Tipuri de tratament
Tratamentul infecției virale depinde de localizare, severitate și tipul de agent patogen. Antibioticele rămân principalul mijloc, dar rezistența este o problemă globală gravă.
Ghiduri generale:
Utilizarea unui antibiotic țintit (după antibiogramă)
Terapie de susținere (rehidratare, antipiretice, imunostimulatoare)
În cazuri severe – tratament spitalicesc cu antibiotice intravenoase
În unele cazuri, se folosesc bacteriofagi sau se aplică metode chirurgicale pentru drenarea abceselor.
Când să consultați un medic?
Nu toate infecțiile bacteriene necesită intervenție medicală imediată — cazurile ușoare, cum ar fi infecțiile superficiale sau răcelile cu componentă bacteriană, pot trece adesea cu tratament la domiciliu și odihnă.
Cu toate acestea, există situații în care amânarea consultației poate duce la complicații grave pentru sănătate.
Este recomandat să consultați un medic în oricare dintre următoarele cazuri:
Febră mare:Dacă temperatura este peste 38,5°C și persistă mai mult de trei zile în ciuda administrării de antipiretice, acesta este un semn că organismul luptă cu o infecție mai gravă și este necesară o evaluare medicală.
Secreții purulente:Aveți secreții purulente sau sângeroase din nas, ureche, rană sau tractul urinar. Acest lucru poate indica o infecție bacteriană severă, care necesită tratament specific, de obicei cu antibiotice.
Înrăutățirea stării generale: Oboseală severă, confuzie, pierderea poftei de mâncare sau a conștienței, poate fi un semn că infecția se răspândește sistemic. Aceste simptome sunt alarmante, în special la copii, vârstnici și persoane cu boli cronice.
Durere severă:Durerea intensă, roșeața și umflarea unei zone (de exemplu, un membru, gât, abdomen) poate fi un semn al unei inflamații purulente, al unui abces sau chiar al unei infecții grave a țesuturilor moi, care necesită tratament prompt, uneori chirurgical.
Tratament antibiotic început fără îmbunătățire: Dacă tratamentul cu antibiotice pentru infecție a fost început, dar nu se observă nicio îmbunătățire în 48–72 de ore, acest lucru se poate datora unui agent patogen rezistent, unei diagnoze greșite sau necesității unei terapii suplimentare. În astfel de cazuri, este necesară o nouă evaluare medicală.
Rezumat: Consultați întotdeauna un medic în cazul unui curs atipic al infecției, al simptomelor persistente sau severe și în orice situație în care suspectați că starea dumneavoastră se înrăutățește.
Întrebări frecvente
Poate o infecție virală să se complice cu una bacteriană?
Adesea, virusurile creează condiții pentru o infecție bacteriană secundară – de exemplu, după o infecție gripală poate apărea o pneumonie bacteriană.
Ce este o antibiogramă și de ce este importantă?
Antibiograma determină sensibilitatea unei anumite bacterii la diferite antibiotice, ceea ce permite alegerea celei mai eficiente terapii pentru tratament.
Cât timp durează tratamentul infecțiilor bacteriene?
Depinde de severitate și tip – de la 5-7 zile pentru infecții urinare ușoare până la câteva săptămâni pentru infecții severe sau cronice, cum ar fi osteomielita.
De ce nu trebuie întrerupt antibioticul mai devreme?
Întreruperea tratamentului înainte de termen poate duce la recidivă și la dezvoltarea rezistenței bacteriilor.
Lasă un comentariu