Grăsimile trans se numără printre cele mai periculoase ingrediente din alimentația modernă, deși sunt prezente în multe dintre produsele consumate zilnic de milioane de oameni. Timp de decenii, acestea au fost utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită capacității lor de a prelungi termenul de valabilitate al produselor și de a îmbunătăți calitățile gustative. Însă, în timp, dovezile științifice au devenit clare – grăsimile trans sunt nu doar nocive, ci reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea noastră.
În acest articol vom analiza ce sunt grăsimile trans, ce tipuri există, cum afectează organismul, în ce alimente se regăsesc cel mai frecvent și de ce este esențial să le limităm – sau chiar să le eliminăm complet – din regimul nostru alimentar.
Ce sunt grăsimile trans?
Grăsimile trans reprezintă un tip de grăsimi nesaturate, care au o structură chimică specifică, diferită de cea a grăsimilor naturale. Ele se formează în principal printr-un proces industrial numit hidrogenare, prin care uleiurile vegetale lichide sunt transformate în grăsimi solide sau semisolide. Această modificare îmbunătățește textura și crește termenul de valabilitate al produselor alimentare.
Există două tipuri principale de grăsimi trans:
-
Grăsimi trans artificiale, care se obțin prin hidrogenare și sunt adăugate în alimente procesate precum margarina, gustările ambalate, produsele de patiserie și alimentele prăjite.
-
Grăsimi trans naturale, care se găsesc în cantități mici în carnea și produsele lactate provenite de la rumegătoare (vaci, oi). Aceste forme naturale sunt, de obicei, mai puțin dăunătoare comparativ cu cele artificiale.
Deși grăsimile trans contribuie la gustul și consistența alimentelor, consumul lor este asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate, motiv pentru care specialiștii recomandă evitarea sau reducerea lor la minimum.
Ce alimente conțin grăsimi trans?
Grăsimile trans sunt, în mare parte, un “produs al omului”, adică se formează în principal în timpul procesării industriale a grăsimilor vegetale, pentru a îmbunătăți gustul alimentelor și pentru a le crește durata de păstrare.
Grăsimi trans industriale (artificiale)
Principalele surse sunt produsele care conțin uleiuri parțial hidrogenate (PHO) – acesta este un semn clar al prezenței grăsimilor trans, cum ar fi margarina și alte grăsimi vegetale semisolide. Se găsesc în alimente precum:
-
Dulciuri ambalate precum biscuiți, prăjituri, brioșe, produse de patiserie, plăcinte și glazuri
-
Mâncăruri congelate, inclusiv pizza, plăcinte, curmale și preparate la borcan/cutie
-
Fast-food, inclusiv cartofi prăjiți, pui prăjit, gogoși și brioșe grele
-
Creme și toppinguri nemlxate pentru cafea – folosesc înlocuitori vegetali ai grăsimilor, care din păcate conțin adesea grăsimi trans.
-
Batoane cu cereale, gustări, napolitane, popcorn pentru microunde – versiunile ambalate conțin adesea grăsimi trans Scientific Origin
-
Chipsuri și biscuiți sărați – sunt folosite pentru textură și consistență
Grăsimi trans naturale
Deși în cantități mici, se regăsesc și în produse animale de la rumegătoare (vacă/oaie):
-
Unt, gălbenușuri de ou, lapte, carne roșie etc. – aceste produse conțin CLA și alți acizi grași care, în timpul procesului de gătire, se pot transforma parțial în grăsimi trans, nu mai mult de 2-5% din cantitatea totală.
Deși unele surse consideră că aceste grăsimi trans “naturale” sunt mai puțin nocive, OMS și alte organizații de sănătate avertizează că și acestea sunt dăunătoare – grăsimile trans industriale și cele naturale au efecte negative similare asupra colesterolului și sănătății cardiovasculare.
Grăsimile trans sunt benefice sau dăunătoare?
Grăsimile trans sunt extrem de dăunătoare pentru sănătatea umană și nu este loc de compromisuri în această privință. Ele cresc nivelul colesterolului „rău” LDL și, în același timp, scad colesterolul „bun” HDL, ceea ce crește direct riscul de boli cardiovasculare, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. În plus, grăsimile trans provoacă inflamații cronice în organism și sunt asociate cu un risc crescut de diabet de tip 2 și alte probleme grave de sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății și numeroase instituții de sănătate recomandă categoric evitarea grăsimilor trans sau reducerea consumului acestora la minimum. Multe țări deja le interzic sau reglementează strict conținutul lor în alimente.
Pe scurt – grăsimile trans sunt toxice pentru organism și trebuie eliminate din alimentație. Ele nu au niciun beneficiu pentru sănătate, iar efectele lor nocive sunt dovedite și incontestabile.
Suplimente potrivite pentru sănătatea cardiovasculară
Omega 3 - extract din alge 500 mg
Sănătate pentru creier, ochi și inimă
Ciulin de lapte - tinctură
Detoxifiere naturală pentru ficat și căile biliare
Efectul grăsimilor trans asupra sănătății
Grăsimile trans au numeroase efecte negative dovedite asupra organismului uman, afectând sisteme fiziologice esențiale și crescând riscul unor boli grave.
- Boli cardiovasculare: Cel mai semnificativ și bine studiat efect nociv este asupra sistemului cardiovascular. Grăsimile trans cresc nivelul colesterolului LDL („colesterolul rău”), care contribuie la acumularea de plăci aterosclerotice pe pereții arterelor. Această blocare reduce fluxul de sânge și oxigen către inimă și creier, crescând riscul de infarct și accident vascular cerebral. De asemenea, grăsimile trans scad colesterolul HDL („colesterolul bun”), care are un rol protector prin eliminarea excesului de colesterol din vasele de sânge. Această combinație duce la un profil lipidic nefavorabil și crește semnificativ riscul de boli de inimă.
- Procese inflamatorii: Consumul de grăsimi trans duce la creșterea producției de markeri inflamatori precum proteina C reactivă, care sunt indicatori ai inflamației sistemice cronice. Această stare favorizează dezvoltarea și progresul unor boli cronice, inclusiv probleme cardiovasculare, diabet, artrită și chiar anumite tipuri de cancer.
- Tulburări metabolice: Grăsimile trans sunt asociate cu rezistența la insulină – o stare în care celulele devin mai puțin sensibile la insulină. Acest lucru afectează reglarea glicemiei și crește riscul de diabet de tip 2. În plus, pot afecta negativ funcția pancreasului, organul care produce insulina.
- Efecte neurologice și cognitive: Există date care arată că grăsimile trans pot avea un impact negativ asupra funcției cerebrale, inclusiv asupra capacităților cognitive și a dispoziției. Acestea sunt asociate cu un risc crescut de depresie și alte tulburări neurologice, posibil prin mecanisme legate de inflamație și stres oxidativ.
- Efect asupra sistemului imunitar:Consumul de grăsimi trans poate perturba echilibrul normal al răspunsului imun, amplificând procesele inflamatorii și reducând eficiența apărării imunitare. Acest lucru crește riscul de infecții și încetinește recuperarea după boală.
Cum să evitați grăsimile trans?
Pentru a evita grăsimile trans, citiți întotdeauna etichetele produselor alimentare și evitați-le pe cele care conțin „grăsimi parțial hidrogenate”. Limitați consumul de produse procesate și ambalate precum margarina, dulciurile, biscuiții, chipsurile și alimentele de tip fast-food, deoarece acestea conțin adesea grăsimi trans.
Gătiți cu grăsimi naturale precum ulei de măsline, ulei de cocos sau unt, în loc de grăsimi gata preparate și produse „speciale” pentru gătit. Alegeți întotdeauna alimente proaspete și minim procesate și includeți în dieta dvs. surse variate și sănătoase de grăsimi precum avocado, nuci și pește gras. Astfel veți reduce riscul efectelor nocive ale grăsimilor trans și veți susține un stil de viață sănătos.
Întrebări frecvente
Ce sunt grăsimile trans?
Grăsimile trans sunt un tip de grăsimi nesaturate cu configurație trans, care se formează în principal în timpul procesării industriale a uleiurilor vegetale.
De ce sunt dăunătoare grăsimile trans?
Ele cresc colesterolul LDL („rău”), reduc colesterolul HDL („bun”) și cresc riscul de boli cardiovasculare, inflamații și diabet.
Unde se găsesc cel mai des grăsimile trans?
În alimente procesate precum margarina, dulciurile, biscuiții, gustările prăjite și mâncarea de tip fast-food.
surse:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3551118/
Lasă un comentariu