Grăsimi: Tipuri, funcții și informații utile

Grăsimile, cunoscute și sub denumirea de lipide, sunt compuși organici, alcătuiți în principal din carbon (C), hidrogen (H) și oxigen (O), care se caracterizează prin insolubilitatea lor în apă și solubilitatea în solvenți organici precum eterul și cloroformul.

Ele reprezintă unul dintre cele trei grupe principale de macronutrienți (alături de proteine și carbohidrați) și joacă un rol-cheie în multe procese biologice, fiind nutrienți indispensabili, la fel ca proteinele și spre deosebire de carbohidrați. Aceasta înseamnă că trebuie să fie ingerate prin alimentație și nu pot fi sintetizate de organism.

Forma cea mai frecventă de grăsime din alimentație și din organism sunt trigliceridele – molecule compuse dintr-o moleculă de glicerol și trei molecule de acizi grași. În sens mai larg, grăsimile includ și fosfolipide, steroli (precum colesterolul) și vitamine liposolubile. Ele pot fi de origine animală sau vegetală, iar structura și gradul de saturație al acizilor grași le definesc proprietățile fizico-chimice și impactul asupra sănătății.

Grăsimile îndeplinesc o serie de funcții vitale în organism, nu sunt doar un izvor de energie, ci participă activ la procese structurale, hormonale și metabolice. Iată cele mai importante roluri:

• Rezerve energetice – grăsimile furnizează aproximativ 9 kcal/g, ceea ce este de peste două ori valoarea energetică a carbohidraților și proteinelor. Organismul depozitează grăsimile în țesutul adipos ca sursă pe termen lung de energie.
  

• Construirea membranelor celulare – fosfolipidele și colesterolul sunt componente esențiale ale membranelor celulare, asigurându-le flexibilitatea și integritatea.
  

• Sinteza hormonală – unele grăsimi (precum colesterolul) servesc drept materie primă pentru producerea hormonilor steroizi – testosteron, estrogeni, cortizol etc.
  

• Absorbția vitaminelor liposolubile – grăsimile sunt necesare pentru absorbția vitaminelor A, D, E și K, care nu se dizolvă în apă.
  

• Protecție și termoreglare – țesutul adipos subcutanat acționează ca izolator împotriva frigului și oferă protecție mecanică organelor interne.
  

• Participare în reacții inflamatorii și imune – acizii grași omega‑3 și omega‑6 participă la sinteza eicosanoidelor – molecule care reglează inflamația, răspunsul imun și tensiunea arterială.
  

• Funcția cognitivă – creierul este construit în mare parte din grăsimi, în special acizi grași omega‑3 cu lanț lung precum DHA, care sunt importanți pentru comunicarea neuronală și memoria.
  

Aceste funcții subliniază că grăsimile nu sunt doar „ceva ce trebuie evitat”, ci elemente esențiale din nutriția sănătoasă și buna funcționare a organismului.

Depozitarea grăsimilor în organism nu este un proces haotic, ci un mecanism bine reglementat, care depinde de genetică, echilibrul hormonal, sex, vârstă și balanța energetică. Grăsimile sunt stocate în diferite țesuturi și forme, și pot fi privite prin câteva modele principale:

1. Grăsime subcutanată

• Este forma cea mai vizibilă de grăsime, situată chiar sub piele.
  

• Se întâlnește în zone precum abdomenul, coapsele, șoldurile, pieptul și brațele.
  

• Are funcție termoizolantă și de protecție, precum și un rol în sistemul endocrin prin eliberarea hormonilor precum leptina.
  

2. Grăsime viscerală (organică)

• Se află în jurul organelor interne în cavitatea abdominală — ficat, rinichi, intestine.
  

• Este asociată cu un risc crescut de boli metabolice, inclusiv rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și probleme cardiovasculare.
  

• Este activă hormonal și participă la producerea de molecule inflamatorii (citokine).
  

  3. Grăsime intramusculară

  • Cantități mici de grăsime se găsesc între fibrele musculare.
    

  • În condiții normale, servește drept surse rapide de energie pentru mușchi, în special în timpul activităților fizice prelungite.
    

  • În exces, este caracteristică pentru persoanele cu obezitate și diabet.
    

  4. Grăsime brună

  • Se găsește în principal la nou-născuți și în cantități mai mici la adulți.
    

  • Bogată în mitocondrii și rețea vasculară, aceasta generează căldură printr-un proces numit termogeneză fără frisoane.
    

  • Este de interes potențial pentru terapii împotriva obezității, deoarece arde calorii în loc să le depoziteze.
    

  5. Grăsime bej

  • Formă de tranziție între grăsimea albă și cea brună.
    

  • Sub influența frigului sau a activității fizice, unele celule ale grăsimii albe dobândesc funcții ale celei brune – încep să ardă energie și să producă căldură.
    

  • Este considerată grăsime adaptivă, care poate îmbunătăți sănătatea metabolică.
    

  Organismul nu doar depozitează grăsimi – el alege ce tip, în ce formă și unde să le acumuleze în funcție de necesități, genetică și mediu. Înțelegerea acestor modele este esențială pentru gestionarea eficientă a greutății și pentru prevenirea bolilor metabolice.

Grăsimile din alimentație și din organism pot fi clasificate după mai mulți factori — structură chimică, origine sau locul de stocare. Cunoașterea diferitelor tipuri de grăsimi este importantă nu doar pentru alimentația sănătoasă, ci și pentru înțelegerea sănătății noastre metabolice.

După structura chimică:

• Grăsimi saturate
  Acestea sunt grăsimi în care toți atomii de carbon sunt saturați cu atomi de hidrogen (nu au legături duble). Se găsesc frecvent în produsele de origine animală (carne, unt, brânzeturi) și în unele grăsimi vegetale precum uleiul de cocos. În exces, pot crește nivelul de colesterol LDL.
  
• Grăsimi nesaturate

Se împart în:

• Mononesaturate (ex. ulei de măsline, avocado) – benefice pentru sănătatea cardiovasculară.
  
  
• Polinesaturate (acizi grași omega‑3 și omega‑6) – grăsimi esențiale implicate în reglarea inflamației și a funcției cerebrale.
  
  

După origine:

• Grăsimi animale
  Includ unt, seu, grăsime de vită sau porc și sunt predominant saturate, dar conțin și cantități mici de acizi grași mono- și polinesaturați. Unele (precum uleiul de pește) sunt bogate în omega‑3 benefice.
  

• Grăsimi vegetale
  Predominant nesaturate. Surse includ ulei de măsline, avocado, nuci, semințe de in, floarea-soarelui și altele. O alegere mai sănătoasă dacă sunt consumate cu moderație și preparate termic cu grijă.
  

Nu toate grăsimile sunt dăunătoare – dimpotrivă. Alegerea corectă a grăsimilor în alimentație este esențială pentru menținerea unui metabolism sănătos, protecție cardiovasculară și echilibru hormonal.

Iată care tipuri de grăsimi sunt considerate benefice și care – nedorite:

Grăsimi recomandate pentru consum:

• Grăsimi mononesaturate – se găsesc în uleiul de măsline, avocado, migdale și alte nuci. Scad colesterolul LDL („rău”) și mențin elasticitatea vaselor de sânge.
  

• Grăsimi polinesaturate – în special acizii grași omega‑3 și omega‑6, prezenți în pește gras (somon, macrou), ulei de in și de nucă. Au efect antiinflamator și întăresc sistemul nervos.
  

Grăsimi ce trebuie limitate:

• Grăsimi trans – grăsimi artificiale, regăsite în margarină, napolitane, biscuiți și fast food. Cresc riscul de afecțiuni cardiovasculare.
  

• Grăsimi saturate în exces – precum cele din carnea grasă, unt și ulei de palmier. Nu sunt complet dăunătoare, dar trebuie consumate cu moderație – sub 10% din aportul caloric zilnic.
  

Raportul corect dintre aceste grăsimi are efecte pe termen lung asupra sănătății. În locul excluderii totale a grăsimilor, optați pentru o selecție informată – astfel, oferiți corpului acizii grași necesari fără a suprasolicita inima și metabolismul.

Pentru a funcționa optim, organismul uman are nevoie de o anumită cantitate de grăsimi în fiecare zi. Ele sunt o sursă importantă de energie și ajută la absorbția vitaminelor liposolubile, dar consumul excesiv poate duce la probleme de sănătate. De aceea este esențial să se respecte recomandările privind aportul zilnic, care variază în funcție de vârstă, sex și nivel de activitate fizică.

• Aportul total zilnic de grăsimi ar trebui să reprezinte aproximativ 20–35% din aportul caloric total.
  

• Grăsimile saturate nu trebuie să depășească 10% din aportul caloric zilnic.
  

• Grăsimile polinesaturate și mononesaturate trebuie să constituie cea mai mare parte a grăsimilor din dietă.
  

• Grăsimile trans trebuie evitate cât mai mult posibil și să constituie mai puțin de 1% din aportul zilnic.
  

Respectarea acestor recomandări ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduce riscul de boli cardiovasculare, asigurând în același timp că organismul primește nutrienții de care are nevoie.

Care sunt principalele tipuri de grăsimi alimentare?

După origine, ele pot fi vegetale sau animale, iar din punct de vedere chimic, saturate sau nesaturate.

Sunt grăsimile dăunătoare?

Nu, ele sunt nutrienți esențiali, fără de care viața nu este posibilă; trebuie doar să fim atenți la tipurile și cantitățile consumate.

Este periculos să consumăm grăsimi trans?

Da, ele sunt compuși dovedit dăunători și consumul lor ar trebui evitat complet.