Stresul excesiv: simptome, cauze și modalități de a-l face față

Aceasta este o reacție naturală a organismului, care apare la fiecare dintre noi în anumite momente. Corpul nostru este creat să experimenteze stresul și să facă față acestuia.

Atunci când există factori de stres (schimbări și provocări), organismul reacționează cu un răspuns fizic și emoțional. De obicei, în astfel de situații, ritmul cardiac se accelerează, tensiunea arterială crește, consumul de energie se mărește, simțurile devin mai ascuțite și corpul este în stare de alertă.

Stresul ajută organismul să se adapteze la mediul înconjurător în continuă schimbare. 

El joacă un rol pozitiv în anumite situații, menținându-ne vigilenți, motivați și pregătiți să facem față unei probleme. Pe de altă parte, stresul excesiv poate duce la probleme mai serioase.

Stresul poate fi împărțit în mai multe tipuri, fiecare cu caracteristici și influențe diferite asupra corpului.

Stres acut

Acesta este cel mai frecvent tip, care apare și dispare foarte rapid, ca urmare a unor amenințări sau presiuni bruște. Stresul de scurtă durată poate fi eustres (pozitiv) sau distres (negativ). Este stresul pe care îl resimțiți atunci când mergeți la un interviu de angajare sau înainte de un examen important. Cu toții experimentăm acest tip de stres din când în când.

Stres cronic

Stresul cronic este o stare de lungă durată, care poate dura de la săptămâni la luni. Acest tip apare cel mai adesea ca urmare a unor dificultăți în relații, probleme financiare, de sănătate sau alte probleme. Poate afecta grav sănătatea fizică și psihică, ducând la afecțiuni precum depresia, problemele cardiace și slăbirea sistemului imunitar.

Stres episodic

Apare atunci când aveți perioade scurte de stres acut în timpul activităților zilnice normale. Tipul episodic apare la persoanele cu un stil de viață agitat, cu angajamente excesive sau predispoziție spre îngrijorare excesivă. Poate duce la o tensiune constantă și iritabilitate, precum și la dureri de cap și hipertensiune.

Stres post-traumatic

Stresul traumatic este consecința unei experiențe severe – catastrofă naturală, accident sau agresiune. Acest tip de stres duce la apariția PTSD (tulburare de stres post-traumatic). 

PTSD este o afecțiune psihică gravă, care provoacă anxietate severă constantă, depresii, retrăiri și gânduri obsesive legate de incident. PTSD poate afecta serios viața de zi cu zi și starea generală de bine a unei persoane. Persoanele cu PTSD au nevoie de ajutor medical.

Stresul excesiv poate fi cauzat de o varietate de factori.

Iată câțiva „factori de stres” care pot duce la această stare: 

• Probleme financiare: Datoriile, instabilitatea financiară sau șomajul pot genera tensiune care duce la stres.
  
• Tensiune sau probleme la locul de muncă: Suprasolicitarea, nesiguranța locului de muncă sau graba constantă pentru respectarea termenelor pot declanșa stres cronic.
  
• Probleme personale: Probleme în relație, conflicte familiale sau pierderea unei persoane dragi pot duce la stres emoțional.
  
• Probleme de sănătate: Traumatismele, afecțiunile mintale și bolile cronice sunt adesea o sursă de stres suplimentar.
  
• Schimbări majore în viață: Divorțul, mutarea într-un alt loc sau schimbarea mediului de lucru pot provoca un nivel ridicat de stres.

Gestionând factorii menționați mai sus, puteți reduce stresul negativ și atinge o stare generală mai bună.

Simptomele stresului pot fi atât fizice, cum ar fi oboseala și durerile de cap, cât și emoționale, cum ar fi anxietatea și iritabilitatea. Dacă nu se iau măsuri în timp util, stresul poate duce la o serie de complicații. 

 

Doza maximă

Adăugare rapidă    

Citrat de magneziu

80 reviews

106,00 lei

 

-9%

Adăugare rapidă    

Ashwagandha

79 reviews

96,00 lei 106,00 lei

Înțelegerea simptomelor și a posibilelor complicații este esențială pentru menținerea unei stări bune de sănătate.

Erupții cutanate

Erupțiile provocate de stres sunt o reacție frecventă a organismului la suprasolicitarea emoțională. Stresul determină eliberarea de hormoni precum cortizolul, care provoacă inflamații ale pielii și slăbirea imunității. Erupțiile apar sub formă de urticarie, eczeme sau acnee.

Senzație de presiune în piept

Stresul emoțional este principala cauză a senzației de presiune în piept. În această stare, organismul eliberează cantități mari de adrenalină, ceea ce duce la senzația de constricție, tensiune și disconfort toracic. Deși această stare este inofensivă, stresul cronic poate accentua disconfortul. Dacă senzația persistă sau se agravează, trebuie să consultați un medic pentru a exclude alte afecțiuni mai grave.

Hemoragii

Stresul crește tensiunea arterială, iar presiunea crescută poate duce la ruperea vaselor mici de sânge din nas sau ochi, provocând sângerări nazale sau hemoragii oculare.

În plus, stresul poate agrava afecțiuni precum ulcerul gastric și gastrita, ducând la hemoragii interne. Controlul nivelului de stres este esențial pentru menținerea sănătății sistemului circulator.

Incontinență

Incontinența urinară de stres este o afecțiune caracterizată prin scurgeri involuntare de urină în timpul râsului, tusei sau strănutului. Se produce din cauza slăbirii mușchilor vezicii urinare și ai planșeului pelvin. 

Efortul fizic și stresul emoțional pot agrava problema. Tratamentul include exerciții pentru întărirea mușchilor planșeului pelvin sau intervenții medicale.

Limbă încărcată

Stresul poate afecta salivarea în cavitatea bucală. Scăderea cantității de salivă duce la uscăciunea gurii și la creșterea bacteriilor.

Schimbările în igiena orală cauzează limba încărcată. Menținerea igienei orale este esențială pentru sănătatea sistemului imunitar și prevenirea infecțiilor.

Dureri

Stresul poate provoca dureri fizice în diferite părți ale corpului – dureri de cap, dureri toracice, dureri abdominale, dureri musculare și altele. 

Vedere încețoșată

Creșterea tensiunii arteriale din cauza stresului poate duce la probleme grave de vedere. Vasele de sânge din ochi sunt foarte mici, iar presiunea crescută asupra acestora poate provoca ruperea pereților vasculari, afectând vederea și cauzând încețoșarea acesteia.

Scădere în greutate

Pierderea rapidă în greutate este un efect frecvent al nivelurilor ridicate de stres. Cantitățile mari de hormoni ai stresului suprimă pofta de mâncare și modifică metabolismul, ducând la slăbire involuntară. Stresul prelungit poate duce și la tulburări alimentare grave. 

Îngrășare

Nivelurile ridicate de cortizol (hormonul eliberat în timpul stresului) stimulează pofta de mâncare și determină dorința de a consuma alimente bogate în calorii. În plus, stresul afectează somnul și reduce activitatea fizică, ceea ce duce la creșterea în greutate.

Alte efecte

Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar. Un sistem imunitar slăbit vă face mai susceptibili la boli și infecții. Imunitatea este responsabilă pentru echilibrul hormonal, inflamația și răspunsul imun.

Dacă experimentați simptome ale unui stres intens, este important să luați măsuri pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale de bine. Vom analiza câteva strategii eficiente, care includ remedii naturale și metode casnice pentru a face față nivelurilor ridicate de stres.

Suplimente

Vă prezentăm câteva dintre cele mai eficiente suplimente alimentare pentru reducerea stresului.

Magneziu

Magneziul este un supliment alimentar care ajută la gestionarea stresului prin îmbunătățirea funcției nervoase și relaxarea musculară. De asemenea, contribuie la normalizarea dezechilibrului hormonal.

Nivelurile scăzute de magneziu duc adesea la creșterea anxietății și iritabilității. Consumați citrat de magneziu de la VitaOn sub formă de capsule pentru a îmbunătăți starea generală a organismului.

Vitamina B12

Vitamina B12 este un factor esențial pentru formarea tecii nervoase și este implicată în sinteza neurotransmițătorilor responsabili de starea de spirit. Aceasta reduce simptomele de anxietate și depresie, frecvent asociate cu stresul cronic.

În selecția VitaOn este disponibilă vitamina B12 sub formă de capsule. Administrarea zilnică a vitaminei B12 îmbunătățește sănătatea mintală generală și reîncarcă rezervele de energie necesare pentru combaterea stresului.

Plante medicinale

Multe plante ajută la reducerea nivelului de stres, dar unele dintre ele au un efect deosebit de pronunțat.

Ashwagandha

Ashwagandha este o plantă cunoscută pentru multiplele sale proprietăți terapeutice. Una dintre ele este reducerea nivelului de stres. Ashwagandha echilibrează nivelul de cortizol și ajută la adaptarea organismului la factorii stresanți.

Toate aceste efecte îmbunătățesc dispoziția și elimină senzația de anxietate. Ashwagandha se poate consuma sub formă de tinctură, ulei esențial, capsule sau comprimate.

Valeriană

Tinctura de “Valeriană” de la VitaOn este un extract hidroalcoolic de calitate superioară din rădăcina plantei numită valeriană (dilanca). Este bine cunoscută în regiunea noastră pentru efectele sale calmante și pentru capacitatea de a reduce nivelurile de stres și anxietate.

Valeriana crește nivelul de acid gamma-aminobutiric (GABA) în creier, ceea ce contribuie la optimizarea stării de spirit și la îmbunătățirea calității somnului. Poate fi administrată sub formă de tinctură – de 3 ori pe zi câte 20 de picături.

Odihnă

Odihna este de o importanță crucială în lupta împotriva stresului. Odihna adecvată ajută corpul și mintea să se refacă și să se „repornească”, reduce nivelurile hormonilor de stres, îmbunătățește starea de spirit și funcțiile cognitive ale organismului.

Tehnici de respirație

Tehnicile de relaxare, precum respirația profundă și meditația, ajută eficient la gestionarea stresului și sprijină sănătatea generală.

Vom explica tehnica de respirație profundă. Inspirați adânc pe nas numărând până la patru. Țineți aerul câteva secunde, apoi expirați lent pe gură, numărând din nou până la patru. Această tehnică calmează sistemul nervos și reduce tensiunea psihică. Alte tehnici cunoscute includ respirația 4-7-8, respirația alternantă și respirația abdominală.

Meditație

Meditația este un alt „instrument” puternic care poate ajuta la atingerea unei stări de liniște și bunăstare psihică. Aceasta vă va face să vă simțiți mult mai bine atât fizic, cât și psihic. Meditația include practici care ajută mintea să se relaxeze și să se concentreze, reducând astfel stresul și anxietatea.

Altele

Alimentația sănătoasă, activitatea fizică, practicarea diverselor hobby-uri și contactele sociale pot avea un efect extrem de benefic asupra organismului și stării de spirit.

Dacă stresul este constant și interferează cu activitățile zilnice, somnul sau alimentația, este necesar să vă adresați unui specialist. Dacă simptomele se agravează și apar probleme cu sistemul digestiv, cardiovascular sau alte sisteme, oboseală cronică, sentimente de lipsă de speranță și blocaj emoțional, trebuie să căutați ajutor medical.

Stresul este o stare a organismului în care corpul luptă pentru a face față diverselor provocări. Este o parte inevitabilă a vieții, iar gestionarea lui este cheia pentru menținerea unei bune sănătăți fizice și psihice.

Folosirea diferitelor tehnici de relaxare, un stil de viață sănătos și comunicarea socială pot reduce considerabil efectele sale negative. Este important să recunoașteți simptomele stresului cronic și să solicitați ajutor medical atunci când este necesar.

Care este diferența dintre stres și distres?

Stresul este o reacție naturală a organismului la diverse provocări, care poate fi utilă și motivantă în cantități moderate. Distresul, în schimb, este o formă negativă a stresului. Tensiunea excesivă sau prelungită în cazul distresului poate duce la epuizare fizică și emoțională.

Influențează consumul de alcool stresul?

Da, consumul de alcool poate agrava stresul. Alcoolul este o soluție temporară pentru problemă. Consumul regulat de alcool dezechilibrează nivelul neurotransmițătorilor – substanțe din creier – ceea ce poate duce la simptome de depresie și anxietate.

Cum cresc nivelurile de stres în lipsa somnului?

Lipsa somnului perturbează echilibrul hormonal și crește nivelul cortizolului, hormonul principal al stresului. Creșterea cortizolului duce la o sensibilitate sporită la factorii de stres, capacitate redusă de a face față stresului și o vulnerabilitate crescută față de stările depresive și anxietate.