Sistemul nervos este format din două părți principale: central și periferic. Sistemul nervos central include creierul și măduva spinării.
Sistemul nervos periferic sistem nervos cuprinde nervii periferici, care conduc impulsuri, transmit informații și asigură legătura între sistemul nervos central și restul corpului. Inflamația acestor fibre nervoase duce la dezvoltarea nevritei.
În acest articol veți afla despre tipurile de nevrită, simptomele și cauzele apariției acestei afecțiuni, precum și modalități de a face față acesteia.
Nevrita: esență și tipuri
Nevrita este un termen medical care desemnează inflamația unui nerv periferic sau a mai multor nervi. Se manifestă prin apariția durerii, amorțeală, slăbiciune sau pierderea funcției în zona afectată.
Cauzele care pot duce la dezvoltarea nevritei sunt variate. Inflamația nervilor periferici poate fi cauzată de infecții, traume, toxine sau boli autoimune, simptomele putând varia în funcție de nervul afectat.
Există diferite tipuri de nevrită, clasificate în funcție de localizare și cauză, fiind distinse, în funcție de afectarea unui singur nerv sau a mai multor nervi, respectiv mononevrita și polinevrita.
Nevrita optică
Nevrita optică reprezintă inflamația nervului optic (vizual) și poate duce la afectarea sau pierderea vederii, dureri în jurul ochilor și modificări ale percepției culorilor.
De obicei, identificarea inflamației nervului optic (nervus opticus, din latină) determină specialiștii să caute în mod specific scleroza multiplă. Mai rar, cauza este o infecție.
Nevrita trigeminală (inflamația nervului trigemen)
Acest nerv este responsabil pentru sensibilitatea feței. Inflamația sa se manifestă prin durere intensă în zona feței, maxilarelor și în jurul ochilor, declanșată de atingere, mișcare sau chiar vânt.
Nevralgie intercostală
Se manifestă prin durere nespecifică în zona toracelui, care poate avea un caracter variabil, dar se intensifică întotdeauna la respirație, mișcare și tuse.
Neuropatie periferică
Neuropatia periferică este un tip de polinevrită care afectează multiple terminații nervoase, cel mai frecvent cele care inervează membrele. Provoacă durere, amorțeală, arsură, slăbiciune sau pierderea funcției musculare.
Nevrita acustică (nevrita vestibulară)
Nevrita acustică este inflamația nervului auditiv. Datorită specificului funcțiilor aparatului vestibular, simptomele nevritei acustice includ amețeală, pierderea echilibrului, greață și vărsături.
De obicei, cauzele inflamației sunt infecțiile virale și bacteriene ale căilor respiratorii superioare.
Nevrita brahială
Afectează plexul brahial, care reprezintă un grup de nervi responsabili pentru inervația umărului și brațului. Manifestările sunt legate de durere, slăbiciune și paralizie în umăr și braț.
Sciatica
Reprezintă inflamația nervului sciatic. Acesta este cel mai mare nerv din corpul uman și trece de la partea inferioară a coloanei vertebrale prin fese până la picior. Durerea în cazul acestei inflamații este foarte intensă, adesea însoțită de amorțeală sau slăbiciune.
Nevrita radială și ulnară
Acest tip de nevrită reprezintă inflamația nervului radial și ulnar. Se extinde către diferite zone ale mâinii, antebrațului și degetelor și provoacă slăbiciune, amorțeală sau durere.
Tip de nevrită |
Symptome principale |
Cauze frecvente/Diagnostic diferențial |
Metode de tratament |
Nevrita optică |
- Pierderea vederii (parțială sau completă) |
- Boli autoimune (de exemplu, scleroza multiplă) |
- Corticosteroizi în doză mare (intravenos sau oral) |
- Durere la mișcarea ochilor |
- Infecții (de ex., sifilis, Boala Lyme) |
- Tratarea bolii de bază |
|
- Vedere colorată afectată |
- Idiopatic |
- Plasmafereză în cazuri severe |
|
Nevrita periferică |
- Amorțeală și arsură la nivelul membrelor |
- Diabet |
- Controlul glicemiei |
- Slăbiciune musculară |
- Alcoolism cronic |
- Suplimentarea cu vitamine (B12, folat, tiamină) |
|
- Pierderea reflexelor |
- Toxine (de ex., metale grele, chimioterapeutice) |
- Gestionarea durerii (AINS, anticonvulsivante, antidepresive) |
|
Nevrita auditivă |
- Pierderea auzului |
- Infecții virale (de ex., herpes zoster) |
- Medicamente antivirale |
- Tinitus (zgomote în urechi) |
- Boli autoimune |
- Corticosteroizi |
|
- Amețeală |
- Tumori benigne (neurinom al nervului auditiv) |
- Reabilitarea echilibrului |
|
Nevrita vestibulară |
- Amețeală severă |
- Inflamație post-virală |
- Medicamente pentru confort vestibular (de ex., meclizină) |
- Greață și vărsături |
- Ischemie sau accident vascular cerebral (excludere de urgență) |
- Reabilitarea funcției vestibulare |
|
Nevrita brahială |
- Durere intensă în umăr |
- Traumă |
- Analgezice (AINS, corticosteroizi) |
- Slăbiciune musculară în umăr și braț |
- Reacție post-virală |
- Fizioterapie pentru restabilirea forței |
|
Nevrita trigeminală |
- Durere acută, electrică în față |
- Scleroza multiplă |
- Anticonvulsivante (de ex., carbamazepină) |
- Slăbiciune musculară a feței |
- Compresie vasculară a nervului |
- Decompresie microvasculară în cazuri severe |
|
Nevrita intercostală |
- Durere acută, arzătoare în zona toracică |
- Herpes zoster |
- Terapie antivirală (de ex., aciclovir) |
- Durere intensificată la respirație |
- Traumă |
- Analgezice (anestezice locale, injecții cu corticosteroizi) |
|
Nevrita sciatică |
- Durere de-a lungul nervului sciatic |
- Hernie de disc |
- Fizioterapie |
- Slăbiciune musculară în picioare |
- Traumă |
- AINS, miorelaxante |
|
- Dificultăți la mers |
- Diabet, tumori |
- Uneori intervenție chirurgicală în cazuri severe |
*Tabel cu tipurile de nevrită, simptomele, cauzele, diagnosticele diferențiale și metodele de tratament
Simptomele nevritei
Symptomele inflamației nervilor periferici, în afară de cele care afectează nervul optic și auditiv (enumerate mai sus), sunt câteva principale.
Iată care sunt acestea:
- Durere
- Amorțeală și furnicături (parestezie)
- Slăbiciune musculară
- Pierderea reflexelor
- Sensibilitate redusă sau modificată
- Crampe și rigiditate musculară.
La acestea putem adăuga și simptome vegetative, deoarece, deși rareori, nevrita poate afecta sistemul nervos autonom. Acest lucru poate duce la modificări ale ritmului cardiac, transpirație, xerostomie și probleme cu incontinența rezervoarelor pelvine (vezica urinară și rectul).
Cauzele dezvoltării nevritei
Cauzele inflamației unora dintre nervii periferici pot fi variate, dar în acest articol ne vom concentra doar pe cele principale.
Infecții
Una dintre cele mai frecvente cauze ale apariției și dezvoltării nevritei sunt bolile infecțioase.
Iată care sunt acestea:
- Infecții virale: Virusuri precum herpes zoster, herpes simplex, gripă, virusul Epstein-Barr sau HIV au afinitate pentru țesutul nervos și pot provoca nevrită.
- Infecții bacteriene: O serie de tulpini bacteriene pot provoca inflamația nervilor periferici, acest lucru fiind mai caracteristic pentru Borrelia (cauzatoare a bolii Lyme), sifilis și lepră.
Boli autoimune
Dintre bolile autoimune, câteva sunt cele care pot duce la dezvoltarea nevritei.
Aceste boli includ:
- Scleroza multiplă: Aceasta este o boală autoimună demielinizantă, caracterizată în mod special prin afectarea nervului optic, iar deseori prima manifestare a bolii este o deteriorare bruscă a vederii (adesea doar pe o parte) și durere oculară profundă.
- Sindromul Guillain-Barré: Sindromul Guillain-Barré este o afecțiune autoimună rară, dar cu progres rapid, în care se dezvoltă paralizie într-o perioadă scurtă de timp, ca urmare a afectării nervilor periferici.
Traumatisme
Diferite traumatisme fizice, incluzând fracturi, presiunea exercitată de excrescențe osoase și alte compresii, cum ar fi sindromul de tunel carpian, hernii de disc și altele, pot duce, de asemenea, la compresia și afectarea nervilor. La acestea se adaugă și traumatismele legate de muncă, care rezultă din mișcări repetitive.
Tulburări metabolice și endocrine
Dintre tulburările metabolice și endocrine, cele mai frecvente cauze ale nevritei sunt diabetul și avitaminozele.
Diabetul este o boală endocrino-metabolică, în care, datorită stresului oxidativ ridicat și nivelurilor ridicate de zahăr din sânge, nervii periferici din întregul corp sunt afectați. Această afecțiune se numește polineuropatie diabetică.
În ceea ce privește avitaminozele, deși rare în zilele noastre, deficiențele de vitamine B1, B6, B12 și E duc la afectarea temporară a nervilor.
Toxine și medicamente
Expunerea la metale grele precum plumb, arsen, mercur, pesticide, compuși organofosforici, alcool și altele duce la afectarea nervilor, perioada în care apar aceste efecte variind pentru fiecare substanță.
Dintre medicamente, unele chimioterapice și antivirale pot provoca nevrită ca efect secundar, care de obicei dispare după întreruperea tratamentului.
Boli oncologice
Sindromul paraneoplazic, care se dezvoltă în majoritatea cancerelor, poate duce la afectarea sistemului nervos, provocând nevrită. În alte cazuri, compresia cauzată de formațiuni tumorale sau metastaze poate duce la afectare.
Boli genetice
Unele boli genetice congenitale duc, de asemenea, la afectarea nervilor periferici și, de obicei, la o invaliditate rapid progresivă.
Diagnostic
Pentru diagnosticarea nevritei, în majoritatea cazurilor, este suficient un examen fizic detaliat, dar procedura poate include o anamneză amănunțită, evaluare clinică, investigații de laborator și imagistice.
Istoric medical și examen fizic
Medicul efectuează o anamneză medicală detaliată prin adresarea de întrebări specifice pentru a obține informații despre detaliile bolii pacientului.
Acesta include debutul, durata, simptomele subiective, precum și istoricul bolilor anterioare și asociate, circumstanțele și alte detalii importante pentru stabilirea diagnosticului.
Examenul fizic este efectuat de un neurolog, cu scopul de a evalua funcția nervilor, inclusiv reflexele, forța musculară, coordonarea și sensibilitatea.
Electromiografie
Acesta este un test funcțional care măsoară activitatea electrică a mușchilor și nervilor și servește pentru evaluarea sănătății sistemului nervos periferic. EMG poate ajuta la identificarea afectării nervilor.
Conductivitate nervoasă
Acesta este un test care măsoară viteza de transmitere a impulsurilor electrice de-a lungul nervilor afectați.
Investigații de laborator
Acest tip de investigații poate include atât teste de sânge, cât și puncție lombară (dacă este necesar).
Testele de sânge sunt utilizate pentru a detecta semne de procese infecțioase sau inflamatorii, boli autoimune, precum și alte cauze ale nevritelor, cum ar fi diabetul, deficiențele de vitamine și altele.
Puncția lombară (o procedură prin care se prelevează o probă de lichid din canalul spinal) este utilizată în caz de suspiciune de infecții specifice sau alte cauze de inflamație, cel mai adesea boli autoimune.
Investigații imagistice
Investigațiile imagistice includ de obicei imagistica prin rezonanță magnetică - RMN. Acest tip de investigație este util pentru vizualizarea nervilor și a țesuturilor înconjurătoare, în special în caz de compresie cauzată de boli tumorale, hernii de disc sau alte tulburări structurale în zona coloanei vertebrale.
RMN-ul este o metodă bună pentru vizualizarea zonelor cu demielinizare a terminațiilor nervoase sau a prezenței modificărilor inflamatorii.
Alte investigații
Alte investigații care pot fi aplicate în caz de suspiciune de nevrită includ biopsia nervului și testele genetice.
Biopsia nervului este utilizată în cazuri foarte rare, atunci când alte metode de diagnosticare a nevritei nu dau rezultate. Testele genetice sunt utilizate pentru a dovedi bolile care cauzează neuropatii ereditare.
Cum se tratează nevrita
Tratamentul nevritei trebuie evaluat în funcție de cauza apariției sale. O abordare universală pentru toate formele de nevrită este utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Același lucru se aplică vitaminelor din grupul B, precum și suplimentelor și vitaminelor benefice pentru SNP.
În tratamentul nevritei se utilizează și medicamente din grupul anticonvulsivantelor, cum ar fi pregabalina și gabapentina, care au un efect foarte bun asupra acestui tip de afecțiuni.
În cazuri mai rare, în special în bolile autoimune, pot fi administrate corticosteroizi, care reduc rapid inflamația și, în același timp, scad activitatea sistemului imunitar. Corticosteroizii sunt utilizați și în nevrite acute, în faza inițială a tratamentului, fără a avea o origine autoimună.
Dacă nevrita are o origine infecțioasă, administrarea corespunzătoare de antibiotice sau medicamente antivirale este de mare ajutor pentru tratamentul etiopatogenetic al bolii.
În unele afecțiuni legate de afectarea integrității și funcționalității anumitor structuri anatomice, care duc la inflamația unui nerv periferic (de exemplu, hernie de disc, sindrom de tunel carpian și altele), poate fi necesar tratament chirurgical.
În Orient, o metodă populară pentru tratarea nevritelor este acupunctura, care, însă, nu este considerată parte a medicinei convenționale.
Prevenția
Prevenția nevritei include adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o varietate de alimente bogate în vitamine B și antioxidanți, precum și activitate fizică regulată, care să mențină mușchii în formă și să asigure o bună circulație a sângelui și controlul bolilor cronice, cum ar fi diabetul.
În plus, este important ca toate traumatismele și bolile infecțioase care pot provoca nevrită să fie abordate adecvat și la timp. Evitarea factorilor nocivi, cum ar fi toxinele, alcoolul și altele, ar reduce, de asemenea, riscul de dezvoltare a unor forme de nevrită.
În unele cazuri, dezvoltarea nevritei nu poate fi prevenită, dar este important să facem fiecare pas posibil pentru o sănătate și bunăstare mai bună.
Când să consultați un medic?
Symptomele nevritei și cauzele care o pot provoca sunt un motiv suficient de îngrijorare. Sfatul nostru este ca, la primele simptome care corespund caracteristicilor nevritei, să solicitați consultarea unui specialist medical.
Astfel, nu numai că puteți evita complicațiile care pot fi cauzate de o eventuală boală mai gravă, dar puteți și să „prindeți” nevrita într-o formă incipientă, ceea ce o poate face mai rapid și eficient vindecabilă.
Neuropatia reprezintă o afecțiune complexă care afectează nervii periferici, ducând la diverse simptome și complicații. Printre tipurile specifice se numără neuropatia diabetică, cauzată de nivelurile ridicate de zahăr din sânge, și neuropatia idiopatică, a cărei cauză rămâne necunoscută. Nevralgia, inclusiv nevralgia de trigemen și nevralgia postherpetică, se manifestă prin dureri intense, adesea descrise ca durere neuropată, în zone precum fața sau toracul. Nevralgie dentară provoacă disconfort sever în zona maxilarului, în timp ce polineuropatia cronică afectează multiple nervi, ducând la slăbiciune și amorțeală.
Neuropatie autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă nervii, iar neuropatie ereditare sunt cauzate de mutații genetice. Simptome neuropatie includ amorțeală, furnicături și durere, în timp ce cauze neuropatie pot varia de la infecții la traume sau boli metabolice. Simptome nevralgie sunt adesea acute și localizate, iar cauze nevralgie includ compresia nervilor sau infecții precum herpes zoster.
Pentru diagnostic neuropatie și diagnostic nevrită, medicii folosesc examene clinice, teste de laborator și imagistică, în timp ce tratament neuropatie și tratament nevralgie pot include medicamente analgezice, anticonvulsivante sau corticosteroizi. În cazul nevrită optică, simptome nevrită optică precum pierderea vederii și durerea oculară necesită investigații specifice pentru cauze nevrită optică, cum ar fi scleroza multiplă, iar diagnostic nevrită optică implică RMN și teste vizuale.
Tratament nevrită optică poate include corticosteroizi, iar tratament nevrită și diagnostic nevrită vizează identificarea și gestionarea inflamației nervilor. Nevrită cauze includ infecții sau traumatisme, iar nevrită simptome variază de la durere la pierderea funcției, necesitând o abordare personalizată pentru fiecare pacient.
Întrebări frecvente
Ce este nevrita?
Nevrita este inflamația unui nerv periferic, care poate provoca amorțeală, durere, slăbiciune musculară, rigiditate și alte simptome legate de zona anatomică specifică inervată de nervul afectat.
Când trebuie să căutăm ajutor medical dacă suspectăm că suferim de nevrită?
Nevritele au o etiologie foarte diversă și pot fi un simptom al unei boli mult mai grave, așa că, dacă suspectați o inflamație a unui nerv periferic, vă sfătuim să solicitați ajutor de la un specialist.
Ce boală infecțioasă provoacă cel mai des nevrita?
Herpes zoster, cauzat de virusul varicelei, este cel mai frecvent responsabil pentru nevrita infecțioasă, care se distinge prin durere foarte intensă și mâncărime prelungită.
1 comentariu
С годините започнах да усещам странни бодежи и мравучкане в ръцете. Статията ми помогна да осъзная, че може да е свързано с нервите. Ще потърся специалист!
Lasă un comentariu