Infecții respiratorii și inflamații ale tractului respirator superior și inferior

Căile respiratorii superioare (CRS) includ nasul, sinusurile, gâtul și laringele, iar infecțiile și inflamațiile acestora sunt frecvente și pot fi cauzate de diferiți agenți patogeni sau iritanți.

Infecțiile CRS sunt cel mai frecvent virale (răceală, gripă) sau bacteriene (faringită streptococică, sinuzită) și se manifestă prin simptome precum nas înfundat, durere în gât, tuse și febră.

Afecțiunile inflamatorii, cum ar fi rinita, amigdalita și laringita, pot fi declanșate de infecții, alergii sau poluanți și de obicei cauzează dificultăți de respirație, durere și umflarea țesuturilor afectate.

Printre bolile CRS se evidențiază formele cronice de sinuzită, amigdalită și faringită, care pot duce la complicații precum infecții bacteriene secundare sau extinderea inflamației către căile respiratorii inferioare.

Infecții acute ale căilor respiratorii superioare

Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare sunt cele mai frecvente boli ale CRS, cauzate de agenți infecțioși precum virusuri, bacterii și, mult mai rar, fungi.

Aceste infecții includ:

• Infecții virale - virusurile sunt cei mai frecvenți agenți cauzali ai infecțiilor CRS. Exemple de astfel de virusuri sunt rinovirusul (cauzator al răcelii), gripa (Influenza A, B), parainfluenza și infecțiile cu adenovirus. Simptomele lor sunt bine cunoscute: secreții nazale, tuse, nas înfundat, durere în gât și febră.
• Infecții bacteriene - acestea sunt semnificativ mai rare și se dezvoltă de obicei secundar unei infecții virale anterioare, exemple fiind faringita streptococică, sinuzita bacteriană etc. Simptomele includ oboseală generală, febră, depozite purulente în gât și ganglioni limfatici inflamați.
• Infecții fungice - cele mai rare boli infecțioase ale CRS, care se dezvoltă în special după tratamente antibiotice prelungite sau la pacienți cu imunitate scăzută. Exemple includ faringita candidozică și sinuzita aspergilozică. Simptomele includ depozite albe caracteristice pe mucoase, arsuri și disconfort.

Boli inflamatorii ale CRS

Este important de menționat că bolile inflamatorii pot fi infecțioase sau neinfecțioase.

Aceste boli inflamatorii includ:

• Rinită – inflamația mucoasei nazale, care poate fi un simptom al unei infecții (virală sau bacteriană) sau poate fi cauzată de alergeni (febra fânului, alergii la praf). Există și rinită vasomotorie, al cărei mecanism patogenetic este neclar și se presupune că este declanșată de frig sau chiar de stres.
• Sinuzită – inflamația sinusurilor, care poate fi un simptom al unei infecții generale a CRS sau o boală separată, în special în forma sa cronică, adică o inflamație persistentă peste 12 săptămâni, care poate fi bacteriană sau alergică, dar nu virală.
• Faringită – inflamația gâtului. Poate fi un simptom al unei răceli, cel mai frecvent în infecțiile virale (peste 90% din cazuri) sau bacteriană, cauzată de bacterii precum streptococii.
• Amigdalită – inflamația amigdalelor, care poate face parte din complexul de simptome al infecțiilor virale (cel mai frecvent) sau poate fi de origine bacteriană.
• Laringită – inflamația corzilor vocale. Forma acută este adesea virală, iar formele cronice se datorează iritației prelungite cauzate de factori externi sau alți factori, cum ar fi fumatul sau refluxul gastroesofagian (GERD).

Boli cronice ale CRS

Bolile cronice sunt de lungă durată sau recurente frecvent.

Cele mai frecvente boli cronice ale CRS includ:

• Rinosinuzită cronică – inflamație prelungită a mucoasei nazale și a sinusurilor.
• Amigdalită cronică – infecții recurente ale amigdalelor, care duc la hipertrofie și necesitatea unei amigdalectomii.
• Polipi nazali și sinuzali – inflamație cronică neinfecțioasă, frecventă în alergii.
• Apnee obstructivă în somn – poate fi asociată cu modificări anatomice sau inflamatorii.

Aceste boli infecțioase afectează segmentele inferioare ale sistemului respirator uman – traheea, bronhiile și plămânii, fiind semnificativ mai grave decât cele ale CRS.

 

Adăugare rapidă    

Ceai Mursala - tinctură

57 reviews

38,00 lei

 

Adăugare rapidă    

Anason - tinctură

56 reviews

38,00 lei

Agenții infecțioși pot fi virali, bacterieni sau fungici, dar simptomele sunt diferite, iar riscul de complicații este semnificativ mai mare.

Infecții virale

Infecțiile virale, ca boli ale sistemului respirator, sunt cele mai frecvente la nivelul căilor respiratorii inferioare(CRI), având de obicei o evoluție mai ușoară decât celelalte.

Cu toate acestea, în cazul bolilor infecțioase virale care afectează căile respiratorii inferioare, pot apărea complicații și consecințe grave. Factori precum vârsta, starea generală, prezența bolilor asociate și factorii genetici joacă un rol important.

Infecțiile virale ale căilor respiratorii inferioare pot fi:

• Gripă (Influenza A, B, C) – infecție virală acută cu febră mare, tuse, dureri musculare.
• Virus sincițial respirator (RSV) – principala cauză a bronșiolitei și pneumoniei la sugari.
• Infecții cu coronavirus (SARS, MERS, COVID-19) – variază de la pneumonii ușoare la severe și sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).
• Virusuri paragripale – duc la bronșite și crup (laringotraheobronșită) la copii.

Infecții bacteriene

Infecțiile bacteriene sunt mai rare, dar de obicei au o evoluție mai severă și prezintă un risc mai mare de complicații, deoarece vindecarea spontană a organismului este imposibilă, iar fără administrarea de antibiotice se poate ajunge la un rezultat fatal.

Aceste infecții bacteriene includ:

• Pneumonie pneumococică (Streptococcus pneumoniae) – cea mai frecventă pneumonie bacteriană.
• Pneumonie atipică (Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Legionella pneumophila) – cu o evoluție mai ușoară, dar mai dificil de diagnosticat.
• Tuberculoză (Mycobacterium tuberculosis) – infecție bacteriană cronică care afectează plămânii.

Infecții fungice

Infecțiile fungice sunt cele mai rare la nivelul CRI, fiind observate în principal la pacienți imunocompromiși și la cei cu ventilație mecanică sau în tratament antibiotic sistemic.

Aceste infecții fungice includ:

• Aspergiloză (Aspergillus spp.) – duce la necroză pulmonară la pacienții cu imunitate slăbită.
• Candidoză pulmonară – apare la pacienți cu terapie antibiotică prelungită.
• Histoplasmoză, coccidioidomicoză – apar în zone endemice.

Boli inflamatorii ale CRI

La fel ca în cazul bolilor CRS, inflamația căilor respiratorii inferioare poate avea origine infecțioasă sau neinfecțioasă.

În funcție de organele sistemului respirator afectate de procesul inflamator, se diferențiază:

• Bronșită – inflamația bronhiilor.
  Bronșită acută – de obicei virală, cu tuse productivă și wheezing.
  Bronșită cronică – parte a BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), asociată cu fumatul.
• Bronșiolită – inflamația bronșiolelor mici, în principal la sugari (cel mai frecvent cauzată de RSV).
• Pneumonie – inflamația parenchimului pulmonar.
  Pneumonie bacteriană acută – pneumonie lobară clasică (S. pneumoniae).
  Pneumonie atipică – mai ușoară, cu infiltrat interstițial (Mycoplasma pneumoniae).
  Pneumonie de aspirație – cauzată de inhalarea de alimente/lichide, frecventă în bolile neurologice.
• Boli pulmonare interstițiale (BPI) – afecțiuni inflamatorii cronice cu fibroză.
  Fibroză pulmonară idiopatică – deteriorare progresivă a funcției pulmonare.
  Sarcoidoză – inflamație granulomatoasă cu etiologie necunoscută.

Boli cronice și structurale ale CRI

Acestea sunt boli care se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp și progresează treptat. Nu au o origine infecțioasă, dar duc la apariția problemelor respiratorii și, ulterior, la tulburări sistemice.

Bolile cronice și structurale includ:

• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) – BPOC include două afecțiuni: bronșita cronică și emfizemul, principala cauză fiind fumatul. Simptomele includ dispnee progresivă și tuse.
• Astmul bronșic – boală inflamatorie atopică cu caracter cronic, declanșată de alergeni și caracterizată prin expir prelungit și bronhospasm.
• Bronșiectazii – dilatații patologice ale bronhiilor, care duc la ventilație redusă și predispun la infecții cronice. Sunt observate cel mai frecvent în fibroza chistică, dar pot apărea și ca urmare a infecțiilor cronice trecute.
• Embolie pulmonară – afecțiune acută cauzată de obstrucția arterei pulmonare cu un tromb, manifestată dramatic prin dispnee bruscă, durere toracică și hemoptizie în cazurile mai severe.
• Hipertensiune pulmonară – presiune crescută în arterele pulmonare, care duce la insuficiență cardiacă.

Bolile respiratorii pot afecta atât căile respiratorii superioare (CRS), cât și pe cele inferioare (CRI). Diferențierea lor este importantă pentru un diagnostic și tratament corecte. Principalele diferențe sunt observate în simptome, structurile anatomice afectate și severitatea bolii.

Puteți vedea principalele simptome pentru fiecare parte a sistemului respirator sintetizate în tabelul de mai jos.

Dacă infecțiile sau inflamațiile respiratorii nu sunt tratate la timp sau dacă organismul persoanei afectate are rezistență scăzută, pot apărea complicații grave.

Acestea variază în funcție de partea sistemului respirator afectată și de cauza primară a bolii.

Complicații ale infecțiilor și inflamațiilor căilor respiratorii superioare (CRS)

La nivelul căilor respiratorii superioare, complicațiile pot fi diverse și pot afecta orice parte a sistemului.

Complicațiile includ:

• Sinuzită – infecțiile netratate ale cavității nazale se pot extinde la sinusuri, ducând la sinuzită cronică sau chiar celulită orbitală (infecție a orbitei oculare).
• Otită – extinderea infecției la urechea medie, care poate duce la pierderea temporară sau permanentă a auzului.
• Abces amigdalian – infecție bacteriană severă a amigdalelor, care necesită drenaj sau intervenție chirurgicală.
• Laringită acută – poate provoca stridor (respirație şuierătoare) și dificultăți de respirație, în special la copii.
• Extinderea infecției – de exemplu, angina streptococică poate duce la febră reumatică sau glomerulonefrită poststreptococică.

Complicații ale infecțiilor și inflamațiilor căilor respiratorii inferioare (CRI)

La nivelul căilor respiratorii inferioare, se observă, de asemenea, complicații grave dacă nu se solicită ajutor medical la timp.

Complicațiile pot include:

• Pneumonie – infecție bacteriană, virală sau fungică, care poate duce la insuficiență respiratorie severă.
• Pleurită și revărsat pleural – inflamația pleurei (membrana plămânilor), care poate provoca durere la respirație și acumularea de lichid în cavitatea pleurală.
• Insuficiență respiratorie – infecțiile severe, în special la pacienții cu boli cronice precum BPOC sau astm, pot duce la hipoxie severă și necesitatea oxigenoterapiei sau ventilației mecanice.
• Sepsis – în cazurile cele mai severe, infecția bacteriană poate pătrunde în sânge, provocând sepsis – o afecțiune care pune viața în pericol, cu insuficiență multiorganică.
• Abces pulmonar – colecție de puroi în plămân, care necesită terapie antibiotică prelungită sau drenaj.

Complicații în bolile respiratorii cronice

Complicațiile în bolile cronice pot avea, de asemenea, consecințe permanente asupra sistemului respirator.

Complicațiile includ:

• Bronșită cronică și BPOC – infecțiile recurente pot duce la inflamație cronică, deteriorare ireversibilă a plămânilor și dependență de oxigen.
• Status astmatic – exacerbarea severă a astmului, care poate fi fatală dacă nu este tratată prompt.
• Fibroză pulmonară – procesele inflamatorii prelungite pot duce la formarea de țesut cicatricial în plămâni, reducând permanent capacitatea respiratorie.

Tratamentul infecțiilor și inflamațiilor respiratorii depinde de tipul infecției, severitatea simptomelor și starea generală a pacientului.

Tratamentul poate include administrarea diferitelor grupe de medicamente, dar poate fi și nemedicamentos, iar în unele cazuri necesită abordări chirurgicale.

Tratamentul infecțiilor căilor respiratorii superioare (CRS)

Pentru tratamentul infecțiilor căilor respiratorii superioare se pot aborda mai multe metode.

Dacă agentul cauzal este bacterian, antibioticele pot fi utilizate pentru eliminarea infecției. Alegerea antibioticului se face în funcție de bacteria cauzatoare.

De obicei, se utilizează medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul și paracetamolul. Acestea ameliorează durerea și reduc inflamația.

Medicamente precum decongestionantele și antihistaminicele pot fi utilizate pentru reducerea umflării căilor nazale și ameliorarea simptomelor de rinoree.

Pentru infecțiile gâtului și amigdalelor, pot fi utilizate spray-uri sau gargare cu substanțe antiseptice, cum ar fi clorhexidina sau soluții saline.

Este important ca pacientul să se odihnească suficient și să consume cantități mari de lichide pentru a facilita recuperarea și a preveni deshidratarea.

Tratamentul infecțiilor căilor respiratorii inferioare (CRI)

La nivelul căilor respiratorii inferioare, în funcție de tipul infecției – bacteriană sau virală – se administrează antibiotice sau medicamente antivirale. În cazul pneumoniei bacteriene sau al bronșitei, antibioticele sunt obligatorii, în timp ce în infecțiile virale pot fi prescrise medicamente antivirale.

Analgezicele și antipireticele sunt utilizate pentru ameliorarea durerii toracice și reducerea febrei. Acestea includ medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul.

La pacienții cu wheezing și căi respiratorii îngustate, în special în astm sau bronșită cronică, se prescriu medicamente precum inhalatoare cu bronhodilatatoare (de exemplu, salbutamol) pentru lărgirea căilor respiratorii.

În procesele inflamatorii severe care nu răspund la alte medicamente, pot fi utilizate corticosteroizi inhalatori sau sistemici pentru reducerea inflamației și ameliorarea respirației.

Pentru infecțiile severe, poate fi necesară ventilația mecanică sau oxigenoterapia dacă se dezvoltă insuficiență respiratorie.

La fel ca în cazul infecțiilor CRS, și aici este important să se mențină o hidratare bună și odihnă suficientă pentru a stimula recuperarea plămânilor.

Tratamentul inflamațiilor căilor respiratorii

Pentru inflamațiile căilor respiratorii, se prescriu diferite medicamente, în funcție de starea pacientului. Antiinflamatoarele nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot fi utilizate pentru reducerea inflamației și a durerii.

Inhalațiile cu soluție salină pot ajuta la umidificarea căilor respiratorii și la ameliorarea simptomelor precum tusea uscată sau dificultatea de respirație.

Unele preparate cu plante, cum ar fi oregano, cimbru sau lemn-dulce, pot fi utilizate pentru a sprijini tratamentul medicamentos, dar nu îl înlocuiesc.

Corticosteroizii sunt necesari în inflamațiile cronice și pot fi prescriși ca inhalații.

Tratamentul bolilor cronice (BPOC, astm, fibroză pulmonară)

În cazul bolilor pulmonare cronice, tratamentul variază în funcție de starea specifică a pacienților. În BPOC, tratamentul include utilizarea bronhodilatatoarelor și steroizilor inhalatori pentru controlul simptomelor, precum și oxigenoterapia în cazurile avansate.

În astm, tratamentul principal include steroizi inhalatori și bronhodilatatoare, iar în timpul exacerbarilor pot fi utilizate steroizi orali și medicamente pentru ameliorarea simptomelor.

În fibroza pulmonară, tratamentul vizează încetinirea progresiei prin medicamente care reduc inflamația și previn formarea cicatricilor în plămâni, precum și oxigenoterapia.

Suplimente alimentare și plante

Consumul de plante, vitamine și suplimente alimentare cu acțiune directă asupra sistemului respirator și plămânilor sau cu efect tonic general asupra sistemului imunitar este un factor important în combaterea infecțiilor respiratorii acute.

• Anason – anasonul este compus până la 70% din uleiuri esențiale, dintre care cel mai semnificativ pentru om este anetolul. Tinctura de anason este bogată în compuși antioxidanți, antitumorali, antiinflamatori și relaxanți. Efectele benefice sunt cele mai pronunțate în afecțiunile sistemului respirator și digestiv.
• Ceai Mursala – ceaiul Mursala este o plantă caracteristică Bulgariei și reprezintă un antioxidant și antiseptic puternic, cu efect tonic general, de întărire și detoxifiere. Planta conține o mare varietate de microelemente – fier, cupru, zinc – precum și macroelemente – calciu, magneziu, sodiu.
• Pătlagină – planta are un profil biochimic remarcabil, incluzând triterpenoide, acizi fenolici, flavonoide etc. Contribuie la eliberarea de substanțe care duc la spasme ale căilor respiratorii și la o reactivitate crescută a mucoasei acestora. Acest lucru o face un remediu bun pentru afecțiunile astmatice.
• Primulă – consumul tincturii din flori de primula are un efect remarcabil asupra sănătății umane și este recomandat în multe afecțiuni. Proprietățile antiinflamatorii puternice ale substanțelor active din primula sunt utilizate ca un agent eficient în bolile inflamatorii ale sistemului respirator.

• Trei frați pătați – în florile de trei frați pătați se găsesc numeroase substanțe bioactive organice, care au efecte variate asupra corpului uman. Mecanismul de acțiune al plantei a fost studiat în detaliu în ceea ce privește efectul său asupra astmului. Planta poate suprima activarea celulelor numite limfocite T, precum și producția de compuși chimici specifici inflamației.
• Vitamina C – vitamina C participă la procesele de reparare a țesuturilor, la producția și maturarea colagenului, precum și la procesele enzimatice legate de producția de neurotransmițători în sistemul nervos central (SNC).

Este necesar să solicitați asistență medicală dacă simptomele infecțiilor sau inflamațiilor respiratorii nu se ameliorează în câteva zile sau dacă apar alte semne și simptome grave.

Consultația cu un medic trebuie solicitată atunci când:

• Febra nu scade sau crește din nou după câteva zile – febra prelungită sau ridicată, care nu este influențată de antipiretice obișnuite, poate fi un semn al unei infecții bacteriene progresive sau al unei alte complicații.
• Tuse severă și lipsă de aer – dacă tusea este intensă, dureroasă sau nu se oprește timp de câteva săptămâni, în special dacă este însoțită de dificultăți de respirație, wheezing sau durere toracică, poate fi un semn al unei infecții mai grave sau al unei boli cronice.
• Dispnee sau durere toracică – orice caz de dificultate de respirație, senzație de presiune sau durere toracică trebuie evaluat imediat de un medic, deoarece poate indica pneumonie, pleurită sau altă afecțiune gravă.
• Secreții abundente de puroi sau sânge în timpul tusei – prezența puroiului, sângelui sau a sputei verzi-gălbui, precum și orice modificare neobișnuită a caracterului sputei, poate semnala o infecție bacteriană, cum ar fi pneumonia.
• Dificultăți la înghițire sau vorbire – dacă există dificultăți la înghițire sau vorbire, acesta poate fi un semn al inflamației în zona gâtului sau laringelui, care necesită evaluare medicală.
• Înrăutățirea rapidă a stării sau agravarea problemelor de sănătate de bază – dacă simptomele se înrăutățesc rapid sau dacă afecțiunile cronice de bază (cum ar fi astmul sau bronșita cronică) se agravează, este necesară consultarea imediată a unui medic.
• Semne de deshidratare – în caz de vărsături, diaree, febră mare și aport inadecvat de lichide, care duc la semne de deshidratare (gură uscată, urinare redusă), se recomandă solicitarea asistenței medicale.
• Oboseală prelungită sau inexplicabilă și stare generală proastă – dacă simptomele persistă mai mult decât se aștepta sau sunt însoțite de oboseală, stare de rău și stare generală proastă, consultarea unui medic este obligatorie.

În astfel de infecții, trebuie acordată o atenție deosebită stării copiilor, persoanelor în vârstă și celor cu sistem imunitar slăbit (de exemplu, cei care suferă de diabet, HIV sau alte boli cronice). La aceștia, infecțiile se pot dezvolta rapid și pot duce la complicații grave.

În aceste cazuri, consultarea unui medic este de o importanță deosebită.

Care este diferența dintre o infecție virală și una bacteriană a căilor respiratorii?

Diferența constă în agentul cauzal și simptome, precum și în evoluție. Infecțiile virale ale căilor respiratorii au, de obicei, o evoluție mai ușoară, iar organismul reușește să le combată singur în câteva zile. În infecțiile bacteriene, este necesară administrarea de antibiotice.

Când trebuie solicitată asistență medicală pentru infecțiile respiratorii?

În cazuri de febră persistentă ridicată, tuse productivă cu secreții abundente de puroi sau sânge, apariția dispneei și înrăutățirea stării generale.

Cum poate fi redus riscul de infecții ale sistemului respirator?

Infecțiile căilor respiratorii, în special cele de origine virală, sunt inevitabile, dar riscul poate fi redus prin aerisirea frecventă a spațiilor locuite, evitarea contactului cu persoane bolnave, un stil de viață sănătos și menținerea unui sistem imunitar puternic.

Surse:

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK53632/

• https://www.mdpi.com/2076-2607/10/9/1856