Bacteriile sunt unele dintre cele mai vechi și mai răspândite forme de viață de pe Pământ. Ele joacă un rol important la scară globală. Indiferent dacă le considerăm aliați utili sau patogeni periculoși, prezența lor influențează puternic fiecare aspect al vieții — de la sănătatea umană și agricultură până la ecosisteme și industrie.
În acest articol, vom explora ce sunt bacteriile, cum sunt clasificate și ce tipuri există. Vom acorda atenție și importanței lor pentru natură și viața oamenilor.
Ce sunt bacteriile?

Bacteriile sunt organisme unicelulare microscopice, care nu au nucleu și aparțin regnului Prokaryota. Deși sunt atât de mici încât milioane pot încăpea pe vârful unui ac, importanța lor pentru viața de pe Pământ este colosală.
Ele există de peste 3,5 miliarde de ani și sunt adevărați maeștri ai supraviețuirii – pot trăi atât în ghețurile Antarcticii, cât și în izvoare termale, în corpul uman sau pe fundul oceanului.
Spre deosebire de celulele plantelor și animalelor, celulele bacteriene nu au un nucleu înconjurat de membrană – materialul lor genetic este dispus liber în citoplasmă.
În ciuda structurii lor simple, ele posedă o capacitate remarcabilă de adaptare, se reproduc rapid și schimbă gene între ele, ceea ce le face deosebit de rezistente într-un mediu în schimbare.
Deși sunt adesea asociate cu bolile, majoritatea bacteriilor nu sunt dăunătoare - dimpotrivă. Ele participă la procese vitale precum descompunerea materiei organice, fixarea azotului în soluri, producția de vitamine în intestinele noastre și chiar fermentarea alimentelor precum iaurtul și brânza.
Bacteriile nu sunt doar „microbi” pe care trebuie să îi evităm. Ele sunt arhitecți invizibili ai vieții. Cu cât le cunoaștem și le studiem mai mult, cu atât înțelegem mai bine cât de complex și interconectat este lumea din jurul nostru. Și odată cu progresul științei, omenirea găsește din ce în ce mai multe aplicații ale acestor organisme mici în beneficiul umanității.
Clasificarea și tipurile de bacterii
Deși la prima vedere toate bacteriile par doar „puncte mici sub microscop”, în realitate ele sunt extrem de diverse și complexe.
Pentru a fi mai bine înțelese și studiate, oamenii de știință le clasifică după diferite criterii, legate de structură, metabolism și comportament.
Principalele modalități de clasificare a bacteriilor includ:
-
Forma celulei: Bacteriile pot fi sferice (coci), bastonașe (bacili), spiralate (spirili), curbate (vibrioni) și altele.
-
Colorarea Gram: În funcție de compoziția peretelui celular, bacteriile se împart în bacterii Gram-pozitive și Gram-negative, ceea ce este important pentru tratamentul infecțiilor bacteriene.
-
Relația cu oxigenul: Unele bacterii preferă oxigenul (aerobe), altele nu suportă prezența lui (anaerobe), iar altele se adaptează la ambele condiții (anaerobe facultative).
-
Modul de hrănire și metabolism: Aici se diferențiază autotrofele (își produc singure hrana prin fotosinteză sau chemosinteză) și heterotrofele (obțin nutrienți din mediul înconjurător).
-
Informația genetică și apropierea evolutivă: Cu ajutorul secvențierii ADN-ului, se determină relațiile filogenetice dintre diferite specii și genuri bacteriene.

Clasificarea bacteriilor nu este doar o formalitate științifică. Ea ajută medicii, ecologiștii și biotehnologii să înțeleagă cum funcționează diferitele bacterii, ce funcții îndeplinesc și cum pot fi utilizate sau controlate.
Pentru cititorii cu un interes mai aprofundat, vom prezenta o clasificare mai detaliată și vom indica reprezentanți importanți din fiecare grup principal.
Împărțite pe taxonomie
Bacteriile sunt clasificate în grupuri taxonomice, fiecare incluzând reprezentanți cu funcții și semnificație biologică unice.
Proteobacterii (Alfa, Beta, Gamma, Delta, Epsilon)
-
Alfa – Rhizobium spp. – această bacterie fixează azotul în rădăcinile plantelor
-
Beta – Neisseria gonorrhoeae – cauzează gonoree
-
Gamma – Escherichia coli– parte a florei intestinale, dar și patogen
-
Delta – Bdellovibrio bacteriovorus – parazitează alte bacterii
-
Epsilon – Helicobacter pylori – colonizează mucoasa stomacală și este asociată cu dezvoltarea gastritei, ulcerului
Clamidii
-
Chlamydia trachomatis – cauzează clamidia, o infecție cu transmitere sexuală
Spirochete
-
Treponema pallidum – cauzează sifilis
-
Borrelia burgdorferi– cauzează boala Lyme
Cianobacterii
-
Anabaena spp. – efectuează fotosinteza și au capacitatea de a fixa azotul
-
Microcystis spp. – poate produce toxine în ape
Firmicute (Gram-pozitive)
-
Clostridium botulinum– neurotoxină puternică, botulism
-
Lactobacillus spp.– probiotic, susține fermentarea lacto-acidă
Actinobacterii
-
Mycobacterium tuberculosis– cauzează tuberculoza
-
Streptomyces spp. – produce antibiotice (streptomicină și altele)
Bacteroidete
-
Bacteroides fragilis – menține echilibrul florei intestinale, important pentru descompunerea polizaharidelor
Planctomicete
-
Gemmata obscuriglobus – posedă un spațiu asemănător nucleului separat de membrană, neobișnuit pentru bacterii
Pe baza metabolismului
Clasificarea bacteriilor după metabolism dezvăluie modul în care diferitele specii obțin energie și ce condiții le sunt necesare pentru creștere.
Aerobe
-
Pseudomonas aeruginosa – patogen nosocomial, rezistent la antibiotice
-
Mycobacterium tuberculosis– strict aerob
Anaerobe
-
Clostridium tetani– cauzează tetanos, trăiește în medii anaerobe
-
Clostridium difficile– poate provoca diaree severă, mai ales după terapia cu antibiotice
Anaerobe facultative
-
Escherichia coli – poate crește cu sau fără oxigen
-
Staphylococcus aureus – cauzează infecții ale pielii, rezistă în multe condiții
Hemolitotrofe / Fototrofe / Heterotrofe
-
Hemolitotrofe – Nitrosomonas spp. – oxidează amoniacul în nitrit
-
Fototrofe – Cianobacterii (Anabaena) – utilizează lumina pentru energie
-
Heterotrofe – Lactobacillus spp. – utilizează substanțe organice
Pe baza impactului asupra omului
Bacteriile interacționează cu organismul uman în moduri diferite — unele susțin sănătatea, altele cauzează boli, iar altele doar coexistă cu noi, fără a avea un impact direct.
Bacterii benefice

-
Lactobacillus acidophilus– probiotic, îmbunătățește flora intestinală și vaginală
-
Bifidobacterium spp. – menține echilibrul în intestine
Bacterii patogene
-
Streptococcus pyogenes – cauzează angină, scarlatină
-
Yersinia pestis – cauzează ciuma
Comensale (nu dăunează, nu ajută)
-
Staphylococcus epidermidis – parte a florei normale a pielii și mucoaselor la om, de obicei inofensiv
-
Bacteroides spp. – trăiește în intestine, în echilibru nu dăunează
Infecții și boli bacteriene

Infecțiile bacteriene sunt cauzate de bacterii patogene, care pătrund în organism, se înmulțesc și provoacă inflamații, eliberează toxine sau distrug țesuturile. Ele pot afecta aproape orice sistem al corpului.
Iată o clasificare scurtă, pentru a obține o imagine clară asupra naturii infecțiilor bacteriene și a bolilor pe care le pot provoca.
1. După localizare (pe organe și sisteme)
-
Sistemul respirator– pneumonie (Streptococcus pneumoniae), tuberculoză (Mycobacterium tuberculosis)
-
Sistemul digestiv – salmoneloză, dizenterie, holeră
-
Sistemul urogenital – cistită (E. coli), gonoree (Neisseria gonorrhoeae), clamidie
-
Piele și țesuturi moi – furuncule, erizipel, gangrena gazoasă
-
Sistemul nervos– meningită (Neisseria meningitidis, Listeria monocytogenes)
2. După mecanismul de afectare
-
Producția de toxine – botulism, tetanos, difterie
-
Invazivitate și distrugerea țesuturilor – tuberculoză, sifilis
-
Complicații imunologice– febră reumatică după streptococi
3. După modul de transmitere
-
Contact – sexual, cutanat (gonoree, sifilis)
-
Alimentar/apă – salmonella, holeră
-
Pe cale aeriană– tuberculoză, tuse convulsivă
-
Prin vectori – ciuma (purici), boala Lyme (cǎpușe)
4. După severitate și evoluție
-
Acute – dizenterie, angină
-
Cronice – tuberculoză, lepră
-
Patogeni oportuniști – Pseudomonas aeruginosa, Clostridium difficile în caz de imunosupresie sau terapie cu antibiotice
Înțelegerea tipurilor de boli și infecții bacteriene și clasificarea lor este esențială pentru diagnosticul la timp și tratamentul corect. Adoptarea măsurilor preventiveși o bună igienă sunt de o importanță crucială pentru limitarea răspândirii acestor boli.
Întrebări frecvente

Sunt toate bacteriile dăunătoare?
Nu, de fapt, majoritatea bacteriilor sunt benefice, fie pentru om, fie pentru mediu, într-un fel sau altul.
Ce sunt bacteriile?
Organisme microscopice care nu au nucleu, iar organitele lor se mișcă liber în citoplasma lor, separate de mediul înconjurător printr-un perete celular.
Pot provoca infecții severe la oameni?
Da, unele dintre cele mai severe infecții sunt cauzate de bacterii și, dacă nu sunt tratate la timp, pot avea un final fatal.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK8406/
https://microbenotes.com/classification-of-bacteria/
Lasă un comentariu