Infecție virală: tipuri și simptome

Infecția virală apare când un virus pătrunde în organism, intră în celule și începe să se multiplice. Spre deosebire de bacterii, virușii nu se pot reproduce independent – ei folosesc mecanismul celular al gazdei.

După infectare, celulele pot fi deteriorate sau distruse, ceea ce duce la diverse simptome, care sunt atât o consecință a acțiunii virusului, cât și a reacției imune a organismului.

La momentul scrierii acestui articol, conform OMS și altor surse credibile, sunt recunoscute 219 specii virale patogene pentru om. Acestea pot afecta organe și sisteme individuale, aproape toate putând fi deteriorate, în funcție de agentul viral specific.

Vă prezentăm principalele tipuri de infecții virale la om – cum se manifestă și ce le diferențiază.

Infecții virale respiratorii

Aceste infecții afectează căile respiratorii – nasul, gâtul, bronhiile și plămânii. Cel mai frecvent se transmit prin picături în aer.

Cele mai răspândite virusuri sunt rinovirusurile, virusurile gripale (Influenza A și B), coronavirusurile (inclusiv SARS-CoV-2), RSV și adenovirusurile.

 

Adăugare rapidă    

Energy Blend - tinctură

Formulă puternică pentru energie, rezistență la stres și digestie bună

59 reviews

45,00 lei

 

un val de energie

Adăugare rapidă    

Ghimbir - tinctură

Stomac sănătos, imunitate puternică și metabolism rapid

59 reviews

37,00 lei

Symptomele pot varia, dar cel mai frecvent includ rinită, nas înfundat, tuse, durere în gât, febră, dificultăți de respirație, dureri musculare și oboseală.

Infecții virale gastrointestinale

Aceste virusuri atacă sistemul digestiv și se transmit în principal prin alimente contaminate, apă sau contact cu suprafețe infectate.

Printre principalii vinovați se numără norovirusurile, rotavirusurile, adenovirusurile tip 40/41 și astrovirusurile. Simptomele includ greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și uneori febră.

Infecții virale exantematoase

Acestea sunt boli virale care provoacă erupții cutanate și sunt de obicei întâlnite la copii.

Exemple de astfel de infecții virale sunt rujeola (virusul Measles), rubeola (virusul Rubella), varicela-zoster (virusul Varicella-Zoster), boala a cincea (Parvovirus B19). În ceea ce privește simptomele, cele mai frecvente sunt febra, erupțiile cutanate, mărirea ganglionilor limfatici, conjunctivita.

Infecții virale neurologice

Aceste infecții afectează sistemul nervos central sau periferic și pot duce la complicații grave. Astfel de infecții virale sunt virusul rabiei (Rabies virus), virusul West Nile, virusul poliomielitei, virusul herpes simplex tip 1 și 2.

Symptomele cel mai frecvent manifestate în aceste infecții sunt dureri de cap, rigiditate cervicală, convulsii, pierderea conștienței, pareze, paralizii.

Infecții virale hepatice

Provoacă inflamația ficatului (hepatită), care poate fi acută sau cronică. Exemple sunt hepatita A, B, C, D și E, iar simptomele includ icter, oboseală, urină închisă la culoare, scaune decolorate, durere în hipocondrul drept.

Oncovirusuri

Acestea sunt virusuri care pot provoca dezvoltarea cancerului în cazul unei infecții cronice.

Printre acestea se numără virusul papiloma uman (HPV), virusul Epstein-Barr (EBV), virusurile hepatitei B și C, precum și virusul herpes 8, asociat cu sarcomul Kaposi.

Aceste infecții deseori sunt asimptomatice timp de ani, iar la progresie pot manifesta apariția formațiunilor tumorale, pierderea involuntară în greutate și oboseala cronică.

Dintre celelalte tipuri de infecții virale, se remarcă cele hemoragice și dermatotrope:

• Infecții virale hemoragice: Ebola, Marburg – provoacă sângerări, șoc și deseori duc la deces.

• Dermatotrope: HPV – duce la negi și modificări precanceroase ale pielii și mucoaselor.

În rândurile de mai jos vă oferim un tabel care prezintă în mod clar unele dintre cele mai frecvente infecții virale la om și simptomele lor:

Răspândirea și evoluția infecțiilor virale depind de o serie de factori.

Să vedem care sunt principalii dintre aceștia:

• Protecția imunitară individuală:Starea sistemului imunitar este un factor cheie. Persoanele cu un sistem imunitar puternic trec adesea prin infecții virale mai ușor sau chiar asimptomatic. Pe de altă parte, persoanele imunosupresate (de exemplu, pacienți cu HIV, cancer, transplanturi sau sub corticosteroizi) sunt semnificativ mai vulnerabile la complicații.

• Prezența bolilor cronice:Afecțiunile cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare și pulmonare, cresc riscul de complicații în cazul unei infecții virale (de exemplu, gripă severă sau COVID-19).

• Vârsta: Bebelușii și copiii mici își construiesc încă sistemul imunitar și nu se pot apăra eficient împotriva multor virusuri. La aceștia se adaugă și persoanele în vârstă, în special peste 65 de ani, care au imunitatea slăbită și adesea boli asociate, ceea ce le face mai vulnerabile.

• Sezonalitatea:Anumite virusuri circulă mai activ în anumite sezoane. De exemplu, gripa, RSV și alte virusuri respiratorii sunt mai frecvente în lunile de iarnă, în timp ce enterovirusurile și norovirusurile sunt mai frecvente vara.

• Călătoriile în regiuni cu circulație virală ridicată:Vizitarea țărilor cu virusuri endemice (de exemplu, dengue, zika, febra galbenă, hepatita A/E) crește riscul de infectare, mai ales fără vaccinare sau protecție împotriva țânțarilor.

• Igiena și condițiile sanitare precare: Lipsa apei curate, mâinile nespălate, alimentele prost preparate și toaletele comune cresc riscul de virusuri transmise pe cale fecal-orală, cum ar fi rotavirusul, norovirusul, hepatita A și E.

Infecțiile virale se răspândesc prin diverse căi.

Iată care sunt cele mai frecvente dintre acestea:

• Cale aerogenă: Prin tuse, strănut, vorbire – picături mici care conțin particule virale rămân în aer sau se depun pe suprafețe. Astfel se transmit virusuri precum gripa (influenza), SARS-CoV-2 (COVID-19), RSV (virusul respirator sincițial), rujeola și varicela.

• Cale fecal-orală: Infecție prin mâini murdare, alimente sau apă contaminate, în special în condiții de igienă insuficientă. Astfel se transmit rotavirusul, norovirusul, hepatita A și E, enterovirusurile.

• Contactul cu fluide corporale:Sângele, saliva, sperma, secrețiile vaginale sunt principalele căi pentru virusurile transmise sexual și prin sânge. Acestea includ hepatita B și C, HIV, virusul herpes simplex, virusul Ebola.

• Mușcătura de insecte (transmisie vectorială):Anumite virusuri sunt transmise prin mușcătura țânțarilor sau căpușelor infectate. Acestea includ virusul Dengue, Zika, Chikungunya, febra galbenă, febra hemoragică Crimeea-Congo.

Prevenția este cel mai eficient mod de control al răspândirii virusurilor. Aceasta include atât măsuri individuale, cât și colective, menite să reducă riscul de infectare și răspândire.

Iată principalele metode de prevenire a infecțiilor virale.

1. Vaccinarea

Vaccinurile stimulează sistemul imunitar să recunoască și să distrugă anumiți virusuri înainte ca aceștia să provoace boala. Aceasta este cea mai fiabilă formă de prevenire împotriva multor infecții virale periculoase.

Exemple de vaccinuri disponibile:

• Gripă (influenza): recomandată anual, în special pentru adulți, copii, femei însărcinate și persoane cu boli cronice.

• Rujeolă, oreion, rubeolă (MMR): Vaccin trivalent, obligatoriu în copilărie.

• HPV (virusul papiloma uman): Protejează împotriva cancerului de col uterin și altor cancere genitale și orale.

• Hepatita A și B:Importante pentru călătorii, lucrători medicali și grupuri de risc.

• Varicelă, rotavirus, COVID-19, febra galbenă și altele: În funcție de situația epidemică și riscul individual.

Imunizarea regulată reduce nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și posibilitatea de a transmite virusul altora.

2. Igiena

Menținerea unei igiene personale și publice bune reduce semnificativ probabilitatea de infectare.

Practici cheie:

• Spălarea regulată și corectă a mâinilor: În special înainte de masă, după folosirea toaletei și după contactul cu o persoană bolnavă.

• Utilizarea de dezinfectanți: Este recomandat să se folosească dezinfectanți pe bază de alcool atunci când nu există acces la săpun și apă.

• Curățarea frecventă a suprafețelor și obiectelor: În special în casele cu persoane bolnave, în locurile publice și în bucătării.

• Igiena personală: Inclusiv curățarea nasului, gurii și îngrijirea pielii, care este o barieră naturală.

3. Măsuri de precauție la contactul cu oamenii

• Purtarea măștilor în perioadele de epidemii sau în spații închise și aglomerate.

• Evitarea contactului apropiat cu persoane cu simptome virale acute (tuse, rinită, febră).

• Autoizolarea în caz de simptome – o responsabilitate importantă pentru limitarea răspândirii.

4. Viață sexuală sigură

Unele dintre cele mai grave infecții virale se transmit pe cale sexuală.

Prevenția include:

• Folosirea prezervativelor: Aceasta este cea mai eficientă metodă pentru reducerea riscului de HIV, HPV, hepatita B și herpes.

• Testarea regulată: În special în cazul schimbării frecvente a partenerilor.

• Vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B: Vaccinarea este importantă în special pentru tineri înainte de începerea vieții sexuale.

5. Controlul asupra alimentelor și apei

Produsele alimentare și apa pot fi purtătoare de virusuri, în special în regiunile cu sanitație precară.

Măsuri principale:

• Consumul doar de alimente sigure și bine gătite termic.

• Evitarea fructelor de mare crude, fructelor și legumelor prost spălate în țările cu risc de hepatită.

• Consumul de apă îmbuteliată sau fiartă în timpul călătoriilor în țările în curs de dezvoltare.

• Menținerea unei igiene bune în bucătărie – tăblițe, cuțite și mâini curate la procesarea produselor crude.

Majoritatea infecțiilor virale sunt autolimitante și necesită doar tratament simptomatic.

Acest tip de tratament include:

• Administrarea de antipiretice (pentru febră)

• Administrarea de analgezice (pentru durere)

• Odihnă și hidratare

Pentru unele virusuri se folosesc medicamente antivirale specifice:

• Aciclovir: Împotriva virusurilor herpetice

• Oseltamivir: Pentru gripă

• Terapie antiretrovirală: Pentru HIV

• Interferoni: Pentru hepatita B și C

Infecțiile virale obișnuite trec de la sine, dar unele simptome necesită asistență medicală imediată.

Aceste simptome includ:

• Temperatură ridicată care nu scade: Dacă temperatura este peste 38.5°C timp de mai mult de 3 zile în ciuda medicamentelor, aceasta este un posibil semn de complicație.

• Oboseală severă sau deshidratare: Slăbiciune, amețeală, gură uscată, urinare rară – periculos în special pentru copii și vârstnici.

• Erupție cutanată extinsă:Erupțiile pe întreg corpul, mai ales dacă sunt însoțite de febră, sunt simptome ale posibilelor boli virale sau alergii.

• Symptome de meningită: Gât înțepenit, dureri de cap severe, sensibilitate la lumină și confuzie necesită o reacție urgentă.

• Icter:Îngălbenirea pielii/ochilor, urină închisă la culoare poate fi un simptom al hepatitei sau al altei afecțiuni hepatice.

• Dificultăți de respirație sau durere toracică:În special în cazul simptomelor gripale, este posibilă o infecție pulmonară sau o afectare cardiacă.

Pot fi tratate infecțiile virale cu antibiotice?

Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor. Se folosesc doar în prezența unei infecții bacteriene.

Care este diferența dintre răceală și gripă?

Răceala este mai ușoară și este cauzată de rinovirusuri. Gripa începe brusc cu febră ridicată, dureri musculare și oboseală severă.

Este posibilă reinfectarea cu același virus?

Da, mai ales dacă virusul suferă mutații frecvente – un exemplu este virusul gripal sau coronavirusurile.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7151951/