Temperatura corporală crescută este unul dintre cele mai frecvente semne că organismul luptă împotriva unei infecții sau a unei alte afecțiuni. În majoritatea cazurilor, febra este o reacție naturală de apărare. Când organismul face față organismelor patogene, aceasta scade, dar uneori poate persista pentru o perioadă mai lungă și poate fi un semn al unei probleme mai grave.
Cum să recunoașteți când temperatura corporală este inofensivă și când trebuie să solicitați asistență medicală?
În acest articol, vom analiza principalele cauze ale temperaturii ridicate, limitele normalului și simptomele alarmante care necesită acțiuni imediate.
Ce este temperatura corporală?
Temperatura corporală este o măsură cantitativă a stării termice a organismului, reflectând echilibrul dintre producția și pierderea de căldură. Aceasta este determinată de procesele metabolice din organism și este reglată de hipotalamus – centrul de termoreglare din creier.
Mecanismele fiziologice de reglementare o mențin în limitele admisibile, care sunt de obicei între 36,1 și 37,5 grade la adulții sănătoși. Acestea sunt în principal două - producția de căldură și disiparea căldurii.
Producția de căldură este rezultatul activității metabolice a celulelor, în special a celor hepatice și musculare, iar disiparea căldurii se realizează prin convecție, radiație, evaporare și conducție.
Când este considerată temperatura normală?
Valorile normale ale temperaturii corporale pot varia în funcție de diferiți factori. Pentru o temperatură corporală normală medie, se consideră măsurătorile de la 36,5 la 37,0°C.
Factorii fiziologici, cum ar fi ritmurile circadiene, vârsta, sexul și activitatea fizică, pot influența valoarea măsurată. De exemplu, temperatura este mai scăzută dimineața și mai ridicată seara, iar la femei se schimbă în timpul ciclului menstrual.
Deviațiile temperaturii corporale pot fi un indicator al infecțiilor, proceselor inflamatorii, tulburărilor neurologice sau bolilor endocrine.
Prin urmare, măsurarea și interpretarea exactă a acesteia sunt de o importanță esențială în practica medicală.
Temperatură ridicată
Temperatura corporală ridicată este de obicei considerată peste 38°C, valorile peste 39-40°C putând fi periculoase, în special pentru copii mici, persoanele în vârstă și cele cu boli cronice.
În funcție de valorile indicate de termometru, temperatura corporală se clasifică astfel:
-
Temperatură subfebrilă - 37,1 - 38,0°C.
-
Temperatură febrilă (febră) - 38,1 - 39,0°C.
-
Temperatură ridicată - 39,1 - 41,0°C.
-
Hiperpirexie (temperatură care pune viața în pericol) - peste 41,0°C.
Deși temperatura ridicată în sine este un mecanism de protecție al organismului împotriva infecțiilor, valorile prea ridicate sau menținerea prelungită a acesteia pot duce la deshidratare, epuizare și complicații grave, cum ar fi convulsii sau insuficiență de organ.
Cauzele temperaturii ridicate includ:
-
Infecții virale și bacteriene
-
Boli inflamatorii
-
Reacții autoimune
-
Insolație
-
Reacții adverse la medicamente
-
Anumite procese maligne.
Pe lângă temperatura ridicată, se observă frecvent:
-
Frisoane
-
Transpirație
-
Dureri de cap
-
Dureri musculare
-
Oboseală
-
Pierderea apetitului
-
Deshidratare.
Scăderea temperaturii la copii și adulți necesită o abordare atentă și monitorizarea stării generale.
Sfaturile principale pentru temperatura ridicată includ:
-
Hidratare adecvată
-
Odihnă
-
Purtarea hainelor ușoare
-
Utilizarea metodelor fizice de răcire (cum ar fi compresele reci)
-
Dacă este necesar - administrarea de antipiretice precum paracetamol sau ibuprofen.
Este important să se monitorizeze simptomele alarmante precum dificultăți de respirație severe, confuzie, incapacitatea de a consuma lichide sau temperatura care nu scade în ciuda tratamentului, deoarece în astfel de cazuri este necesară asistență medicală imediată.
Temperatură scăzută
Temperatura corporală scăzută sau hipotermia este de obicei considerată o temperatură sub 35°C.
Deși la unele persoane, în special la vârstnici și cei cu un metabolism mai lent, valorile ușor scăzute pot fi normale, temperaturile sub 33°C sunt periculoase. Acestea pot duce la consecințe grave, inclusiv aritmie cardiacă, pierderea conștienței și chiar insuficiență de organ.
Cauzele temperaturii corporale scăzute includ:
-
Expunerea prelungită la frig
-
Infecții severe (sepsis)
-
Tulburări hormonale (hipotiroidism, insuficiență suprarenală)
-
Malnutriție
-
Deshidratare severă
-
Boli ale sistemului nervos
-
Efecte secundare ale unor medicamente.
Symptomele asociate includ frecvent:
-
Frisoane
-
Piele palidă și rece
-
Frecvență cardiacă încetinită
-
Confuzie
-
Somnolență
-
Coordonare afectată.
Sfaturile principale pentru temperatura scăzută sunt încălzirea corpului prin îmbrăcăminte stratificată, consumul de băuturi calde (dar nu alcool) și evitarea schimbărilor bruște de temperatură. În cazuri severe, este necesar să se solicite asistență medicală imediată, mai ales dacă persoana este inconștientă sau prezintă semne de șoc hiptermic.
De ce poate apărea o temperatură ridicată la copii fără alte simptome?
Temperatura ridicată la copii fără alte simptome poate avea diverse cauze, unele fiind inofensive, iar altele necesitând atenție.
Cel mai frecvent, aceasta se datorează infecțiilor virale sau bacteriene care nu au manifestat încă alte semne.
Erupția dinților la sugari poate, de asemenea, să crească ușor temperatura, dar de obicei nu peste 38°C.
Vaccinările provoacă adesea o creștere temporară a temperaturii ca răspuns imun normal.
Supraîncălzirea din cauza hainelor excesive sau a temperaturii ambientale ridicate poate fi, de asemenea, o cauză, în special la bebeluși, care nu își reglează bine temperatura corporală.
În cazuri mai rare, temperatura ridicată fără alte simptome poate fi un prim semn al unor afecțiuni grave, cum ar fi infecții ale tractului urinar, boli autoimune sau chiar faza inițială a meningitei.
Dacă temperatura este peste 39°C, persistă mai mult de 2-3 zile sau este însoțită de letargie, iritabilitate sau refuzul de a consuma lichide, este important să se solicite asistență medicală.
Metode de măsurare a temperaturii
Măsurarea temperaturii corporale poate fi realizată în mai multe moduri diferite, alegerea depinzând de vârsta persoanei, mijloacele disponibile și precizia necesară.
Metodele principale de măsurare sunt:
-
Oral (în gură) - metodă frecvent utilizată la copiii peste 4-5 ani și adulți. Termometrul se plasează sub limbă și gura se ține închisă. Oferă rezultate precise, dar poate fi inexact dacă persoana a consumat alimente sau băuturi calde sau reci înainte de măsurare.
-
Rectal (în anus) - cea mai precisă metodă, în special pentru copii mici și bebeluși. Măsoară temperatura corporală internă, dar este mai invazivă și necesită atenție. Temperatura rectală este de obicei cu 0,5°C mai mare decât cea orală.
-
Axilar (sub braț) - cea mai simplă, dar și cea mai inexactă metodă, deoarece temperatura pielii poate fi influențată de mediul înconjurător. Este potrivită pentru măsurători de rutină, dar în caz de suspiciune de temperatură ridicată, este bine să fie confirmată cu o altă metodă.
-
Timpanic (în ureche) - un termometru cu infraroșu măsoară temperatura în canalul auditiv. Metodă rapidă și convenabilă, dar poate da rezultate inexacte dacă există ceară în ureche sau dacă termometrul nu este plasat corect.
-
Frontal (pe pielea frunții) - se utilizează un termometru cu infraroșu fără contact. Convenabil pentru măsurători rapide, în special la copii mici, dar poate fi influențat de temperatura și umiditatea ambientală.
-
Temporal (pe tâmple) - similar măsurării frontale, dar prin tehnologie cu infraroșu care detectează temperatura sângelui arterial în această zonă. Precizia este mai mare decât cea axilară, dar mai mică decât cea rectală.
La fiecare măsurare, este important să se utilizeze un termometru adecvat, să se respecte instrucțiunile de utilizare și să se țină cont de faptul că temperatura corporală normală poate varia ușor în funcție de metoda de măsurare.
Când să vizitați un medic?
Vizita la medic este recomandată în prezența anumitor simptome care pot indica o afecțiune sau complicație gravă.
Iată câteva situații în care trebuie să solicitați asistență medicală:
-
Temperatură peste 39-40°C care nu scade în ciuda administrării de antipiretice.
-
Temperatură care persistă mai mult de 3 zile fără ameliorare.
-
Criză febrilă la copii.
Symptomele asociate care pot indica o afecțiune mai gravă și care trebuie monitorizate includ:
-
Probleme respiratorii - respirație grea sau dificilă, wheezing, sufocare, tuse severă, în special cu spută sângeroasă sau purulentă, durere toracică la respirație.
-
Symptome generale de agravare - slăbiciune severă, confuzie sau pierderea conștienței, palpitații sau amețeală, incapacitatea de a consuma lichide și semne de deshidratare (gură uscată, urină închisă la culoare, urinare redusă).
-
La copii și bebeluși - temperatură peste 38°C la nou-născuți (sub 3 luni), plâns prelungit, letargie sau refuzul hrănirii, fontanelă scufundată sau proeminentă la sugari.
-
Alte simptome alarmante - greață prelungită, vărsături sau durere abdominală severă, erupție cutanată inexplicabilă, în special dacă este însoțită de temperatură ridicată, durere severă în articulații sau mușchi fără o cauză evidentă.
În caz de suspiciune de afecțiune gravă sau dacă simptomele se agravează, nu amânați consultarea unui medic.
Întrebări frecvente
Este normal să aveți o temperatură corporală de 36 de grade?
Da, deși valorile la oameni variază între 36,5 și 37 de grade, acestea pot varia pe parcursul zilei, în funcție de starea organismului și de metoda de măsurare.
Când vorbim despre o temperatură corporală periculoasă?
Valorile peste 39 de grade sunt considerate periculoase și trebuie controlate urgent.
Poate exista o cauză lipsă pentru o temperatură crescută peste 38 de grade?
Nu, în aceste cazuri, de obicei, este vorba despre infecții care nu s-au dezvoltat încă clinic.
Surse:
Lasă un comentariu