Boala Lyme este o afecțiune infecțioasă care apare atunci când o căpușă infectată mușcă o persoană. Specificul acestei infecții este durerea caracteristică în articulații și temperatura ridicată.
În acest articol, vom examina posibilele metode de tratament și prevenire a bolii Lyme.
Ce este boala Lyme
Cauza apariției bolii Lyme este o bacterie din genul Borrelia, numită și Borrelia burgdorferi. Acest microorganism specific este un tip de bacterie spiralată (spirochetă), care se transmite în principal prin mușcătura căpușelor din genul Ixodes.
Căpușele trăiesc pe un anumit tip de cerbi de pădure și, prin urmare, sunt numite și căpușe de cerb. Căpușele obișnuite, care sunt cele „de copac” și „de câine”, nu sunt purtătoare ale infecției.
Boala Lyme, numită și „borelioză”, a fost recunoscută pentru prima dată în anul 1975 în orașul Lyme, statul Connecticut, când copiii au început să prezinte simptome de artrită reumatoidă juvenilă.
Oamenii de știință au stabilit că toți aceștia au fost mușcați de căpușe de cerb și au asociat mușcătura cu apariția artritei juvenile. Borrelia burgdorferi sensu stricto este responsabilă pentru aproape toate cazurile de boală în America de Nord.
Tabel al cazurilor de boală Lyme pe regiuni (2018-2023)
Regiune | 2018-2019 | 2020-2021 | 2022-2023 |
Europa | Creștere constantă în Europa Centrală și de Est. | Niveluri stabile, dar scădere a cazurilor din cauza pandemiei COVID | Ușoară creștere după ridicarea restricțiilor |
America de Nord | Creștere constantă a cazurilor, în special în statele centrale și de nord-est | Scădere a cazurilor din cauza pandemiei | Creștere în Canada și SUA, revenire la nivelurile de dinainte de COVID-19 |
Canada | Creștere constantă, în special în regiunile sudice | Mai puține cazuri înregistrate din cauza pandemiei | Revenire la nivelurile de dinainte de pandemie |
Europa Centrală | Niveluri ridicate în Cehia și Polonia | Scăderea activităților în aer liber a dus la reducerea incidenței | Din nou niveluri ridicate în Cehia și Polonia |
Scandinavia | Creștere a cazurilor în Suedia și Finlanda | Mai puține cazuri înregistrate | Ușoară creștere |
Asia | Rară, dar înregistrată în unele părți ale Chinei și Rusiei | Cazuri limitate | Ușoară creștere în Rusia |
Australia și Noua Zeelandă | Nu este endemică, câteva cazuri importate înregistrate | Fără schimbări semnificative | Niveluri stabile scăzute, doar cazuri importate |
- Europa: Boala Lyme este foarte răspândită în Europa de Est și Centrală și în Scandinavia. Se observă o creștere a incidenței cu o scădere în perioada pandemiei COVID.
- America de Nord: Focarele sunt în principal în statele de nord-est și centrale ale SUA și în Canada. Se observă o revenire a nivelurilor după pandemie.
- Asia: Borelioza Lyme este mai rară, dar întâlnită în unele părți ale Chinei și Rusiei.
- Australia și Noua Zeelandă: Boala nu este endemică și sunt înregistrate doar cazuri importate.
Simptome ale bolii
Mușcătura de căpușă poate părea o umflătură mică, de obicei cu mâncărime pe piele, asemănătoare unei mușcături de țânțar. Spre deosebire de țânțar, căpușa nu lasă o senzație dureroasă la mușcătură și de multe ori oamenii observă că au fost mușcați doar după ce văd umflătura.
Symptomatologia bolii Lyme variază. De obicei, apare în etape, care se pot suprapune. La majoritatea oamenilor, faza incipientă este asimptomatică.
Iată cele trei faze principale prin care trece simptomatologia acestei afecțiuni.
Faza incipientă localizată
Prima fază (faza incipientă) apare în primele 3-30 de zile de la mușcătura căpușei. Acest stadiu al bolii este caracterizat de foarte puține simptome. Este numită și „faza incipientă localizată”.
Alte simptome care pot apărea în faza incipientă sunt:
- Dureri de cap
- Ganglioni limfatici umflați
- Febră
- Oboseală severă
- Rigiditate articulară.
Este posibil să apară și dureri musculare și crampe.
Diseminare incipientă
Fără tratamentul necesar, boala trece în a doua fază. Aceasta se numește faza de „diseminare incipientă” și apare la 3-10 săptămâni după mușcătura căpușei. A doua fază este adesea mai severă și mai extinsă.
Symptomele diseminării incipiente sunt aceleași ca în prima fază, dar se adaugă și altele.
Iată-le:
- Apariția de erupții suplimentare pe tot corpul
- Dureri de gât și slăbiciune în musculatura facială
- Modificări în sistemul cardiovascular - adesea pacienții au activitate cardiacă neregulată sau aritmii.
- Dureri care pornesc din spate și iradiază (se răspândesc) către coapse și gambe.
- Amorțeli la nivelul membrelor.
Diseminare tardivă
A treia fază se numește faza de „diseminare tardivă” și include simptome din primele două faze și altele care se suprapun. În a treia fază, cel mai frecvent simptom este apariția artritei în articulațiile mari, în special la genunchi.
Durerea, umflăturile și rigiditatea articulară sunt simptome inevitabile cu care trebuie să vă confruntați. A treia fază începe, de obicei, după a doua lună de la mușcătură și poate dura până la un an.
În zonele noastre, tipul de boală Lyme poate provoca o afecțiune rară a pielii numită „acrodermatită cronică atrofică”. În acest tip de dermatită, pielea de pe spatele mâinilor și picioarelor devine decolorată și umflată. Această afecțiune poate afecta, de asemenea, coatele și genunchii. Caracteristic pentru acrodermatită este că apare la câteva luni până la ani după mușcătura căpușei.
Metode de răspândire
Căpușele din genul „Ixodes” sunt principalii vectori ai bolii Lyme. Există mai multe metode și diverși factori prin care boala Lyme poate fi transmisă.
Vom examina cele mai frecvente metode de răspândire:
- Mușcătura de căpușă (metoda principală de transmitere)
- De la animale care sunt rezervor pentru căpușe
- Factori geografici: Boala Lyme este mai răspândită în zonele cu vegetație ierboasă, în apropierea mlaștinilor și pădurilor tropicale.
- Particularități climatice: Căpușele sunt mai active în lunile mai calde ale anului, astfel încât boala Lyme este întâlnită în principal vara.
- Transmitere verticală: Foarte rar de la o persoană la alta, dar este posibilă transmiterea de la o femeie însărcinată, infectată cu borelioză, la copil.
- Transmitere prin lapte matern și transfuzii de sânge.
Diagnostic și teste
Diagnosticul bolii Lyme se bazează pe o combinație de investigații clinice, de laborator și fiziologice. Principalele metode de diagnostic sunt următoarele.
Diagnostic clinic
Acest tip de investigație începe cu colectarea anamnezei sau a istoricului bolii. Cu alte cuvinte, specialistul va obține informații detaliate despre debutul simptomelor și dacă ați stat în zone cu căpușe și date despre mușcături de căpușe. Dacă aveți semnul caracteristic „bull’s eye”, diagnosticul de „boală Lyme” poate fi pus imediat.
Testare serologică
Efectuarea testelor de laborator este extrem de importantă, în special în stadiile tardive ale bolii, când simptomatologia clinică este neclară sau lipsește.
Metodele serologice de testare sunt:
- ELISA: Această metodă este utilizată pentru detectarea anticorpilor împotriva Borrelia burgdorferi. ELISA măsoară răspunsul imunitar al organismului la infecție.
- Testarea anticorpilor IgG/IgM: Anticorpii IgM devin pozitivi la 2-4 săptămâni după infectare, iar IgG - de la câteva luni până la un an după infecție și rămân în concentrații ridicate pentru o lungă perioadă de timp.
- Western-Blot.
Test PCR
PCR este utilizat pentru detectarea ADN-ului Borrelia burgdorferi în fluidele corporale, cum ar fi lichidul sinovial (lichidul articular), lichidul cefalorahidian sau sângele. Testul este extrem de util la pacienții cu artrită Lyme sau simptome neurologice (neuroborelioză). PCR nu este eficient în stadiile incipiente, dar este util în cele tardive.
Puncție lombară
Puncția lombară se efectuează în cazul suspicionării neuroboreliozei (o complicație neurologică severă a bolii Lyme). Se efectuează o puncție a coloanei vertebrale pentru a examina lichidul cefalorahidian. În lichidul cefalorahidian pot fi detectate niveluri ridicate de anticorpi împotriva Borrelia burgdorferi.
Investigații cardiologice
Adesea, boala Lyme duce la probleme cardiace. De aceea, infecționiștii recomandă numeroase investigații cardiologice pentru a verifica dacă funcția inimii este păstrată.
Puncție lichid articular
La pacienții care suferă de artrită Lyme, se efectuează o puncție (extragerea lichidului) a articulației și se examinează pentru prezența anticorpilor și a unui număr crescut de celule albe din sânge.
Test cutanat
Când este prezentă acrodermatita cronică atrofică, se poate efectua o biopsie a leziunii cutanate pentru a examina bacteriile din țesuturile afectate.
Testele selectate corect și cunoștințele medicale solide ale specialiștilor sunt extrem de importante pentru stabilirea diagnosticului de boală Lyme.
Suplimente potrivite pentru boala Lyme
Diagnostice diferențiale
Diagnosticul diferențial al bolii Lyme este destul de extins. Acesta implică diferențierea de numeroase alte afecțiuni, deoarece boala progresează în mai multe etape, fiecare cu multiple simptome care se suprapun cu multe alte boli.
Vom enumera câteva condiții pentru diferențierea bolii Lyme în funcție de etapele progresiei.
Boala Lyme incipientă localizată
După cum am menționat, în stadiul incipient apare eritemul migrans, simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră, dureri de cap, oboseală și dureri musculare.
Atunci realizăm un diagnostic diferențial cu următoarele afecțiuni:
- Mușcătura de alt tip de insectă: La mușcătura de țânțar sau păianjen, de exemplu, apare durere la locul mușcăturii și mâncărime intensă cu umflătură, în timp ce în borelioză nu există durere.
- Celulita: Celulita este o infecție bacteriană a pielii, cauzată de streptococi și stafilococi. Aceasta provoacă o umflătură dureroasă, adesea însoțită de mâncărime. Spre deosebire de boala Lyme, celulita este foarte dureroasă, nu prezintă extinderea tipică a erupției și nu are simptomatologia asociată caracteristică boreliozei Lyme.
- Exantem viral: În cazul virusului Epstein-Barr sau parvovirusului B19, pot apărea simptome similare bolii Lyme, însoțite de erupție cutanată.
Boala Lyme diseminată incipientă
În a doua etapă, simptomatologia se intensifică. Apar multiple eriteme, paralizii faciale, probleme cardiace, dureri articulare, stare de rău și altele.
Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni:
- Paralizia Bell: Paralizia Bell este o paralizie a nervului facial cauzată de o infecție virală, cum ar fi herpes simplex. Diferența dintre paralizia Bell și boala Lyme este că în cazul celei din urmă, paralizia facială poate fi bilaterală.
- Meningita: În faza diseminată incipientă, boala Lyme poate provoca meningită. Diferența este că meningita nu prezintă alte semne secundare, cum ar fi erupția cutanată și durerile articulare.
- Mononucleoza: Virusul Epstein-Barr poate provoca oboseală, febră, dureri în gât și dureri generalizate în corp, imitând faza diseminată incipientă a bolii Lyme.
- Lupus eritematos sistemic (LES): Lupusul sistemic este o boală autoimună care are anticorpi specifici ce sunt testați. Se face un diagnostic diferențial deoarece simptomatologia este identică cu cea a bolii Lyme.
- Febra reumatică: Apare după o infecție streptococică, nu după o mușcătură de căpușă.
Boala Lyme diseminată tardivă
Faza tardivă începe la 2-3 luni după mușcătura căpușei infectate. Semnele caracteristice includ artrita cronică, encefalopatia, neuropatia periferică și oboseala cronică.
Se face un diagnostic diferențial cu următoarele afecțiuni:
- Osteoartrita: Osteoartrita este o boală degenerativă caracterizată prin dureri severe în articulații, în special la genunchi. De aceea se face un diagnostic diferențial, dar diferența este că osteoartrita nu prezintă simptome sistemice și afectează în principal persoanele cu muncă fizică intensă.
- Artrita reumatoidă: În artrita reumatoidă, afectarea articulațiilor este simetrică.
- Scleroza multiplă: Boala Lyme poate duce la complicații neurologice, cum ar fi slăbiciune, amorțeli și probleme cognitive, care pot induce în eroare specialistul cu scleroza multiplă. Cheia în scleroza multiplă este că prezintă leziuni caracteristice vizibile la RMN.
- Sindromul oboselii cronice: În ambele afecțiuni există o oboseală cronică severă, dar în boala Lyme există mușcătura de căpușă și erupția caracteristică.
- Sindromul Sjögren: În Sjögren, pe lângă oboseală și dureri articulare, există uscăciune a ochilor/gurii și anticorpi specifici anti-SSA/Ro.
Metode de tratament și prognostic
Tratamentul bolii Lyme este determinat în principal de stadiul infecției și simptomele pacientului. Abordarea principală pentru tratament este terapia cu antibiotice, care este cea mai eficientă în stadiile incipiente ale bolii.
Tratament antibiotic
În stadiul incipient, tratamentul începe imediat după stabilirea diagnosticului. Cele mai frecvent utilizate antibiotice sunt doxiciclina, amoxicilina, cefuroximul. În stadiile mai avansate, se utilizează antibiotice din grupul cefalosporinelor și penicilinelor pentru gestionarea simptomelor severe.
Tratament pentru simptome specifice și complicații
În cazul artritei Lyme, neuroboreliozei și cardiopatiei Lyme, se utilizează diferite clase de medicamente și antibiotice, destinate diferitelor tipuri de complicații.
Terapie de susținere
Terapia de susținere se efectuează prin administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și corticosteroizi. Din AINS, pentru ameliorarea durerilor musculare și articulare, se prescriu ibuprofen și naproxen, iar corticosteroizii sunt utilizați în cazurile mai severe, cum ar fi artrita Lyme sau simptomele neurologice.
Terapie suplimentară
În sprijinul terapiei cu antibiotice, unele plante și suplimente alimentare pot fi utilizate ca mijloace suplimentare pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale de bine a organismului.
Vitamina D
Vitamina D este un supliment alimentar cu acțiune imunitară puternică, care este extrem de util în boala Lyme. Ajută la controlul proceselor inflamatorii.
Deoarece vitamina D este sintetizată din lumina solară, este recomandabil să o luăm ca supliment alimentar în lunile în care nu suntem expuși mult timp la lumina directă a soarelui. Luați vitamina D în orice perioadă a anului pentru a avea un sistem imunitar sănătos.
Vitamina C
Vitamina C ca supliment alimentar are un efect antioxidant și imunitar puternic. Consumul acestui vitamin, pe lângă alimente, dar și ca supliment alimentar, vă va ajuta în lupta împotriva infecției și va reduce inflamația. Suplimentul alimentar poate fi luat sub formă de capsule pentru uz oral.
Turmeric
Turmericul are numeroase proprietăți terapeutice, dintre care unele sunt antiinflamatoare și antioxidante. Foarte des poate fi combinat cu ghimbir, care îi amplifică efectele.
Gheara mâței
Gheara mâței (Uncaria tomentosa) are o acțiune antimicrobiană, antiinflamatoare și imunitară puternică. Gheara mâței este o plantă care reduce procesele inflamatorii din articulații și întărește sistemul imunitar.
Fallopia japoneză
O plantă antioxidantă puternică cu proprietăți terapeutice remarcabile. Extrem de utilă pentru simptomele bolii Lyme. Susține tonusul sistemului cardiovascular și nervos și are acțiune antimicrobiană împotriva Borrelia burgdorferi.
Măsuri preventive
Prevenția bolii Lyme se concentrează în principal pe evitarea mușcăturilor de căpușe.
Vom indica principalele metode de prevenire:
- Evitați habitatele căpușelor: Evitați zonele cu vegetație ierboasă înaltă și mențineți iarba din curte tăiată scurt.
- Purtați haine adecvate: Purtarea hainelor lungi reduce contactul cu pielea, iar hainele de culori deschise vă vor ajuta să observați mai ușor căpușele.
- Folosiți repellente: Utilizarea repelentelor speciale respinge căpușele și reduce drastic riscul de infectare cu boala Lyme.
- Îndepărtarea corectă a căpușelor: Dacă ați fost mușcat de o căpușă, îndepărtați-o cu grijă folosind o pensetă, având grijă să nu rupeți corpul, astfel încât capul să rămână înfipt în piele.
- Prevenția la animalele de companie: Folosiți produse antiparazitare pentru animalele de companie, deoarece acestea pot fi purtătoare ale infecției.
Folosind aceste măsuri preventive, veți preveni infectarea cu boala Lyme sau cel puțin veți reduce riscul la minimum.
Când să consultați un medic
Consultați un specialist dacă observațiapariția erupției caracteristice „bull’s eye”, începeți să simțiți simptome asemănătoare gripei (dureri de cap, oboseală, febră) după o mușcătură de căpușă sau experimentați dureri și umflături articulare sau simptome neurologice, cum ar fi paralizii faciale și amorțeli.
Trebuie să consultați imediat un medic dacă simptomele se intensifică și începeți să aveți probleme cardiovasculare. Acesta poate fi un semn al carditei Lyme. Dacă căpușa a rămas în piele mai mult de 36 de ore și simptomele enumerate mai sus persistă, consultația cu un specialist este obligatorie.
Concluzie
Boala Lyme este o afecțiune transmisă de căpușele din genul Ixodes, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, caracterizată prin simptome precum febră ridicată, oboseală și o erupție cutanată caracteristică „bull’s eye”.
Diagnosticul precoce și tratamentul cu antibiotice și suplimente alimentare sunt cruciale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Evitați zonele cu vegetație densă și respectați măsurile epidemiologice pentru a vă proteja de infectarea cu boala Lyme.
Întrebări frecvente
Poate fi vindecată boala Lyme?
Boala Lyme este o afecțiune tratabilă. În special dacă este detectată la timp și se începe tratamentul antibiotic prompt, majoritatea persoanelor se vindecă în 2-3 săptămâni de la începerea tratamentului.
Care sunt principalele simptome ale bolii Lyme?
Symptomele incipiente includ simptome asemănătoare gripei și erupția patognomonică „bull’s eye”. Simptomele tardive includ modificări neurologice (paralizii faciale sau amorțeli), artrită Lyme (dureri și umflături articulare) și cardită Lyme (probleme cardiovasculare).
Pot fi infectat din nou cu boala Lyme?
Spre deosebire de alte tipuri de boli, unde există vaccinuri sau organismul își dezvoltă anticorpi împotriva bolii, aici este complet posibil să vă infectați din nou, chiar și după vindecarea cu succes a unei infecții anterioare cu boala Lyme.
1 comentariu
Четох много за лаймската болест, но тази статия ми даде много ясна представа за симптомите и какво да очаквам. Надявам се да не се сблъскам с нея, но ще бъда много по-внимателна, когато съм сред природата.
Lasă un comentariu